Vopsirea și Incondeierea Ouălor de Paște in Bucovina s-a Transformat in Arta

Spread the love

Tradiţia încondeierii ouălor în Bucovina este o artă moştenită din moşi strămoşi şi se practică în Joia Mare de dinaintea Paştelui. Mai mult, încondeierea ouălor este o artă pe care oamenii din Bucovina o respectă cu sfinţenie, fiind inspirată din costumele populare, din motivele tradiţionale şi din natură.Gospodinele aleg ouă proaspete de găină şi raţă. Au şi o reţetă pentru deosebirea ouălor proaspete de cele vechi. Le scufundă în apă. Ouăle proaspete cad la fund, cele vechi se ridică la suprafaţă. Apoi, ouăle trebuie musai golite. În acest fel ele pot fi păstrate şi peste 100 de ani. Golirea oului mai este necesară pentru a elimina riscul ca la o spargere accidentală să avem un miros neplăcut. Golit, oul devine mai uşor la încondeiat.

De asemenea, ouăle de casă se spală doar cu apă, dar cele din comerţ trebuie uneori degresate folosind şi puţin detergent. Tehnica folosită este cea a împistruirii cu ceară naturală de albine, foarte complexă şi extrem de greu de realizat sau de reprodus. Se lucrează cu ouă de găină, de raţă, de gâscă şi chiar de struţ. Culorile folosite sunt: alb – care simbolizează viaţa, cerul, galben, care simbolizează pâinea cea de toate zilele, roşu, înseamnând viaţa, sângele, iar negru pământul. Fiecare ou încondeiat în felul său are o seminificaţie.

În satul tradițional, în Joia Mare din Săptămâna Patimilor, exista datina, perpetuată până azi, ca femeile să vopsească și/ sau să încondeieze ouăle de Paște.Culoarea consacrată pentru ouăle de Paște monocrome este roșul, deoarece amintește de sângele Mântuitorului. După ce se sfințeau la biserică, ele se consumau în familie, dar se și ofereau rudelor, nașilor, finilor. În Bucovina, ouăle roșii închise se numeau „bucuria copiilor” sau merișoare, dar se vopseau ouă și în alte culori, cele albastre sau roșii, mai deschise la culoare numindu-se „dragostea fetele”.

Vopsirea și Incondeierea Ouălor de Paște in Bucovina s-a Transformat in Arta

În prima zi de Paște, exista obiceiul să se pună un ou roșu și un bănuț de argint în apa de spălat pe față, pentru ca toți cei ai casei să fie rumeni în obraji așa cum este oul și curați precum argintul. Culorile folosite erau obținute pe cale naturală, prin scufundarea lor în fierturi de plante, după rețete păstrate cu sfințenie și transmise din generație în generație. Pe cale naturală se obțineau doar cinci culori, cu nuanțe diferite: galben, verde, roșu, albastru și negru. Ouăle încondeiate, închistrite sau împistrite, nu se fierbeau și nici nu se consumau (unele era golite de conținut înainte de a fi încondeiate).

Ele erau așezate pe masa de Paște pentru a aduce noroc, belșug și a o apăra de rele. Pentru că încondeierea presupune pe lângă îndemânare un efort considerabil ele se mai numesc și „ouă muncite” sau „ouă necăjite”. La încondeiere se folosește ceara curată de albine, fierbinte în care odinioară se punea și un vârf de cuțit de cărbune bine pisat. Aceasta se aplică pe ou cu ajutorul unui instrument tradițional numit chișiță. La început se trasează conturul ornamentelor, iar încondeierea constă în aplicarea cerii cu chișița, apoi prin scufundarea în culoare, operațiunea fiind repetată în funcție de complexitatea cromatică a decorului. Întotdeauna se începe cu culoarea cea mai deschisă. La final, ceara întărită se șterge cu o cârpă caldă, scoțându-se în acest fel la vedere frumusețea decorului policrom.

Cârpa cu care se ștergeau de ceară ouăle încondeiate nu se arunca, ci se păstra pentru a fi pusă lângă pasca ce era dusă de Paști la biserică, pentru a fi sfințită. Printre ornamentele frecvent întâlnite pe ouăle încondeiate se numără Crucea Paștelui, spicul de grâu, albina, calea rătăcită și o mulțime de alte motive religioase, florale, fitomorfe și geometrice. Deși în prezent aceste ouă sunt asociate cu Bucovina, tradiția încondeierii ouălor a fost răspândită aproape pe tot cuprinsul țării fiind încă practicată în Țara Vrancei, Ținutul Branului, sudul Olteniei și Munteniei.

Etapele încondeierii ouălor cu ajutorul chișiței se pot vedea în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța. De asemenea, în expoziție sunt prezentate, pentru a ilustra tematica lunii aprilie, „Simboluri pascale”, și ouă pictate. De ouăle de Paște se leagă o mulțime de obiceiuri. Se crede că cei care ciocnesc ouă vopsite de Paște, cu urările creștine binecunoscute „Hristos a Înviat! / „Adevărat a înviat!”, se vor întâlni și pe lumea cealaltă.În Transilvania, capul familiei împărțea primul ou ciocnit cu întreaga familie simbolizând unitatea.Dreptul de a ciocni primul îi revine bărbatului și celui mai bătrân, pe când femeia și cel mai tânăr trebuie să țină oul, pentru a fi ciocnit. Oul ciocnit trebuie să fie dat celui care l-a spart.

Legenda Oualor de Pasti — De ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Iisus. Rastignirea si învierea reprezinta reînvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el însusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Cu 2000 ani inainte de Hristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate în Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost înlocuite cu oua de ciocolata).Legenda spune ca atunci când Iisus a fost batut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în oua rosii.

O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au însângerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Iisus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: „Când va învia cocosul pe care-l mâncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va învia si Iisus”. Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a început sa bata din aripi. In traditia populara româneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice în felurite situatii etc.

Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta, el va iesi în lume. Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean. Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:Rosu = simbol al sângelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata.

Negru = absolutism, statornicie, eternitate.Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate.Verde = reînnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.Albastru = cer, sanatate, vitalitate. — Violet = stapânire de sine, rabdare, încrederea în dreptate. — Mai demult, ouale erau vopsite în culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie în generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, în functie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante.

Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, în alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina). Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase. Astfel, numai în ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:

linia dreapta verticala = viatalinia dreapta orizontala = moartealinia dubla dreapta = eternitatealinia cu dreptunghiuri = gândirea si cunoasterealinia usor ondulata = apa, purificareaspirala = timpul, eternitateadubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Muzeul Oului VAMA-BUCOVINA — Muzeul Oului din Vama este cel mai mare muzeu de acest gen din România, fiind unic prin modul de organizare şi prin valoarea exponatelor. Muzeul, întins pe o suprafață de 800 metrii pătrați reuneşte peste 11.000 de ouă, atât din Bucovina, cât şi ouă de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici şi stiluri diferite, provin din 82 de ţări de pe toate cele 5 continente. Colecţia aparţine prof. Letiţia Orşivschi, artist român recunoscut la nivel naţional şi internaţional, reprezentantă a României la târguri, saloane şi expoziţii internaţionale, multiplă laureată la concursurile internaţionale şi colaborator a numeroase muzee şi instituţii de cultură din ţară şi străinătate.

Vopsirea și Incondeierea Ouălor de Paște in Bucovina s-a Transformat in Arta

Ouăle din muzeu sunt aranjate în 45 de vitrine distribuite în 3 încăperi, muzeul fiindstructurat pe mai multe secţiuni :

ouă bucovinene (unele cu o vechime între 50 şi 100 ani),

  • ouă din alte zone ale României, colecţia internaţională ( ouă tradiţionale din 82 de ţări ale lumii),
  • creaţii ale artiştilor de diferite naţionalităţi aranjate pe teme (ouă cu motive religioase, florale, abstracte, ouă perforate, ouă cu aplicaţii etc.),
  • creaţiile artistei Letiţia Orşivschi,
  • ouă diverse ( ouă din porţelan, ceramică, sticlă, lemn, piatră).

În colecţie există şi ouă rare, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo, dar şi ouă cu dimensiuni foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie, porumbel, rândunică, prepeliţă, alături de ouă de fazan, păun, raţă, gâscă, curcă, struţ etc. La Muzeul Oului veţi găsi ouă perforate din Cehia, ouă pictate şi ouă ,,potcovite” din Ungaria, ouă realizate în tehnici textile, din Luxemburg şi Malta, ouă ,,zgâriate” din Germania, ouă de lemn din Rusia, ouă din lavă vulcanică din Turcia, ouă realizate în tehnica emailului din Caşmirul indian şi pakistanez, acuarelă pe sticlă, porţelan şi jad din China, ouă din pietre semipreţioase, ouă oferite în dar cu ocazia diverselor evenimente precum naşterea şi căsătoria, ouă cu pene din Bolivia, ouă cu motive zoomorfe, aplicaţii cu mărgele, textile, modele realizate în tuş şi creion, ouă şlefuite din piatră, porţelan, ouă din lemn de diferite esenţe.

Printre multele exponate spectaculoase ale muzeului, puteţi admira un ou de emu din Australia, realizat în tehnica zgârierii de un aborigen, cu o vechime de peste 120 de ani, un ou eclozat de crocodil, provenit de pe valea Nilului, pictat de un nubian cu motive zoomorfe, un ou de struţ transformat într-o capelă, care are pardoseala, tavanul şi vitraliile pictate manual. Un ou ce are aplicate peste 2500 de fire de păr împletite, un ou cu ceas, ouă cu mecanisme muzicale, ouă transformate în suporturi de parfum sau în casete de bijuterii, carusele în coajă de ou, replici ale vestitelor ouă Faberge, ouă pe care sunt reproduse picturi celebre sau pe care sunt pictate clădiri, palate şi castele cunoscute, dar si ouă lucrate în tuş pe care apar citate din limbile arabă, ebraică, japoneză, franceză.

O întreagă secţiune a muzeului este destinată ouălor şlefuite din alte materiale. Aici veţi întâlni ouă din lemn exotic: lemn de tec, amarant, santal, plută, abanos, măslin, eucalipt etc. În muzeu există tipuri diferite de ouă din piatră şi pietre semipreţioase (ouă de jad, cuarţ de diferite culori, lapislazuli, malachit, labradorit, azurit etc.). Tot în această secţiune veţi descoperi ouă din porţelan fin, precum cel de Meissen, Sevres, Rosenthal, Bavaria, Reuter din Germania, de Kutahya şi Iznik din Turcia, porţelan japonez de Satsuma, porţelan olandez de Delft, porţelan englezesc de Jasper, dar şi ouă lucrate în tehnica Cloisonee.

Muzeul Oului din Vama este un obiectiv important mai ales în descoperirea tradiţiilor zonei. Printre exponatele bucovinene, un loc special îl ocupă ouăle moştenite de la bunici şi străbunici, cu o vechime între 50 şi 100 de ani, ouă care nu au fost golite, pe care putem observa simbolurile bucovinene dominate de motivul crucii, simboluri ce redau ocupaţiile şi meşteşugurile locuitorilor, simboluri ale naturii sau ale vieţii. Toate aceste vechi ouă bucovinene sunt lucrate în culori naturale, obţinute din fierturi de plante. În muzeu există şi ouă cu influenţe huţule, dar şi ouă dominate de culorile celebrelor fresce ale mănăstirilor din zonă.

În Muzeul Oului de la Vama veţi mai întâlni şi câteva ouă vechi din alte zone ale României, ca Oltenia, Muntenia sau ouă lucrate cu tuş şi cu motive florale din zona Dornelor. În vitrinele muzeului puteţi admira şi creaţiile ce poartă semnătura Letiţiei Orşivschi, lucrate în stil tradiţional, păstrând vechile motive bucovinene şi mai ales cele din zona Vama, cât şi ouă lucrate cu ceară colorată cu pigmenţi naturali. Dacă poposiţi la Muzeul Oului din Vama, puteţi participa şi la demonstraţiile de încondeiere a ouălor, putându-se organiza şi prezentări interactive. Astfel dumneavoastră vă puteţi familiariza cu instrumentul de lucru (chişiţa), cu tehnicile de lucru şi veţi cunoaşte semnificaţia simbolurilor ce apar pe coaja oului.

În anul 2013, când s-a întocmit un ,,Top 10 frumuseţi rurale ale României’’ ce trebuie neapărat vizitate, selectând, la final dintre 51 de obiective turistice din 14 judeţe ale ţării, Muzeul Oului Vama s-a clasat pe locul al şaselea, fiind singurul muzeu din acest clasament. Muzeul este deschis zilnic între orele 10 şi 18, iar pentru doritori există şi un sistem audio de ghidaj, atât în limba română, cât şi în limbile de circulaţie intenaţională: engleză, franceză, germană, spaniolă.

O familie de meşteri populari din Bucovina prezintă la Muzeul Ţăranului Român obiceiul tradiţional al încondeierii ouălor de Paşte. Aniţa şi Ioan Zinici sunt din comuna Izvoarele Sucevei, acolo unde au şi o pensiune turistică în stil popular. Ouăle încondeiate pot fi văzute şi cumpărate în perioada 4-9 aprilie de cei care ajung la Muzeul Ţăranului Român, situat în Piaţa Victoriei, lângă Muzeul Grigore Antipa. Un ou încondeiat costă 15 lei, existând şi variantele mai exotice ale oului de găină tradiţional şi anume oul de struţ pictat cu aceeaşi migală, care este de zece ori mai scump.

Tradiţia încondeierii ouălor s-a dezvoltat ca meşteşug din obiceiul vopsirii ouălor roşii în Joia Mare de dinaintea Paştelui. Artiştii populari au ajuns la crearea unor adevarate bijuterii, cu motive zoomorfe, antropomorfe şi vegetale preluate de pe ţesăturile straielor de duminică şi la o exuberanţă de culori care trimite la bucuria învierii naturii odată cu venirea primăverii. Din punct de vedere teologic, culoarea roşie, ca simbol al sângelui Mântuitorului, accentuează cel mai bine sărbătoarea pascală. Obiceiul are la bază legenda potrivit căreia Maria Magdalena s-a apropiat de crucea pe care era răstignit Iisus Hristos, având un coş cu merinde, iar sângele Domnului a colorat astfel ouăle din coş.

Oul simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, un înveliş care ascunde viaţa la interior şi care e deschis când ouăle sunt ciocnite. Credincioşii îşi însoţesc gestul ciocnirii ouălor cu mărturisirea celei mai importante afirmaţii a religiei creştine: Hristos a înviat!, confirmată de interlocutor prin formula Adevarat a’nviat!. Există credinţa că daca doi oameni ciocnesc împreună ouă de Paşte, se vor întâlni pe lumea cealaltă. Trimiterea la viaţa de apoi a oului simbolic e cu atât mai evidentă cu cât acesta e şi o metaforă a destinului uman: asemeni unui pui care trăieşte închis de coaja oului, pe care trebuie să o spargă pentru a ieşi la adevarata viaţă, omul petrece pe pământ un stadiu premergător doar adevăratei vieţi, a celei duhovniceşti, petrecută în apropierea slavei lui Dumnezeu.

Prin urmare, atenţia pe care ţăranii o acordă încondeierii ouălor de Paşte e un reflex al grijii deosebite pe care toate culturile tradiţionale spiritualizate o au pentru soarta sufletului în lumea de dincolo. Paştele însuşi este o trecere, sărbătoarea evreiască de la care şi-a preluat numele (pesah) comemorează trecerea prin Marea Roşie de către evreii eliberaţi din sclavia egipteană de către Moise. Paştele creştin e o variantă simbolică a acestei abordări, prin semnificaţia jertfei Mântuitorului de trecere de la moarte la viaţă, de la sclavia păcatului şi a blestemului originar, la libertatea dată de adevărul credinţei.

La încondeierea ouălor de Paşte se foloseşte un instrument foarte simplu, numit chişiţă. El e o stinghie de lemn cu un vârf de metal în capăt (asemănător cu acul de tatuaj), care aplică un strat de ceară topită, după un anumit tipar. Când ouăle sunt scufundate mai apoi în vopseluri de diferite culori, acel model va rămâne alb, sau va păstra culoarea precedentei vopsele în care a fost scufundat. Ceara se topeşte apoi la foc. Înainte de a fi vopsite, ouăle se golesc de conţinut printr-un mic orificiu, pentru a putea rezista cât mai mult timp fără crăpături. Culorile în care sunt scufundate ouăle încep de la cele mai deschise la cele mai închise.

Până la apariţia vopselelor sintetice, la încondeierea ouălor se foloseau vopsele obţinute din diferite plante: frunze de măr, roibă, măceş (roşu), frunze de nuc, floarea soarelui (verde), coajă de ceapă, lemnul câinelui, mălin (galben), viorele (albastru), coajă de nucă, arin (negru). Meşterii populari care expun la Muzeul Ţăranului Român pot fi vizitaţi chiar la ei acasă, în pensiunea proprie pe care o au la Izvoarele Sucevei, unde se poate ajunge pe traseul: Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Fundu Moldovei, Breaza, Moldova Suliţa. Aniţa şi Ioan Zinici pot fi denumiţi încondeietori profesionişti, pentru că au această îndeletnicire tot timpul anului, fiind la a patra generaţie de păstrători ai migăloasei tradiţii. Împreună au participat la târguri etnografice pe întreg mapamondul, din India în Franţa şi din Norvegia în Grecia. 

Vopsirea și Incondeierea Ouălor de Paște in Bucovina s-a Transformat in Arta

Sursa — https://www.muzeuetnocta.ro/vopsirea-si-incondeierea-oualor-de-paste-traditii-si-obiceiuri/

Sursa — https://www.tarancutaurbana.ro/in-bucovina-incondeierea-oualor-de-pasti-s-a-transformat-in-arta/

Sursa — https://www.facebook.com/Laintamplare67/posts/legenda-oualor-de-pastide-ce-oua-rosii-de-pasti-legendele-crestine-leaga-simbolu/315454218871437/

Sursa — https://www.muzeuloului-vama.com/index.php?lang=ro

Sursa — https://www.webphoto.ro/reportaj/oua-incondeiate-pentru-paste-obicei-popular-din-bucovina.html