Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina, Romania

Spread the love

Pentru mulți dintre noi, Crăciunul este o sărbătoare religioasă, o perioadă mai specială a anului în care se reunsește familia, o stare de spirit sau de ce nu, toate cele trei menționate. În Bucovina sărbătorile de iarnă sunt cel mai așteptat eveniment al anului. Există nenumărate obiceiuri de Crăciun în Bucovina, păstrate și transmise din moși-strămoși, până în zilele noastre. Se spune că nu există o zonă mai bogată în tradiții și manifestări folclorice decât aceasta.

În calitate de om născut și crescut în Bucovina, tind să cred că această etichetare este una justă. Zona Bucovinei cuprinde orașul Fălticeni, Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Bazinul Dornelor și Câmpulung Moldovenesc. Tradițiile împletesc optim obiceiurile românilor cu cele ale minorităților care au locuit în zona Bucovinei de-a lungul timpului.

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina — Lista de obiceiuri de Crăciun din Bucovina include organizarea vetrelor folclorice și a caselor, repetiția sfintelor colinde, pregătirea portului popular, ritualul sacrificării porcului, organizarea mesei de Crăciun, primirea colindătorilor și mersul cu steaua. Desigur, tradițiile nu se opresc aici, ele continuând până după trecerea în noul an calendaristic: uratul cu plugușorul, jocul căiuților, al ursului și al caprei, dar și faimoasele scenete ce includ alaiul de nuntă, frumoșii și urâții.

Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina

Sacrificarea porcului — Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Crăciun în Bucovina și nu numai este reprezentat de sacrificarea porcului. Acest lucru se face cu câteva zile înainte de Crăciun, după care se realizează și se afumă preparatele. Muzeografii din Bucovina ne spun că sacrificarea porcului se face în 20 decembrie, dar cei mai mulți gospodari se ocupă din timp de acest aspect. La urma urmei, dacă porcul s-ar tăia cu doar 4 zile înainte de Ajunul Crăciunului, când ar mai avea gospodinele timp să se ocupe de curățenia generală din gospodărie, să coacă, să gătească, dar să se și pregătească pentru a primi colindători?

Preparatele culinare — Ca și în restul țării, creștinii postesc până de Crăciun. În Ajun,  preotul vizitează gospodăriile și sfințește bucatele gătite de gospodine. Abia în ziua de Crăciun oamenii se pot delecta cu mancarea “de fruct”. La masă sunt poftiți colindătorii din familie sau prietenii apropiați. Musafirii sunt serviți cu vin de casă sau țuică. Meniul de sărbători include aperitive cu cârnați afumați, chișcă, slănină afumată, tobă și diverse alte preparate realizate din purcelul proaspăt tăiat.

De asemenea, din meniu nu lipsesc “zama” de carne,  sarmalele, salata boeuf, friptura, salata de hrean și sfecla roșie și desigur, pâinea copată în casă. Gospodinele coc apetisanții cozonaci umpluți cu nucă și cremă de cacao, dar și diverse tipuri de prăjituri, de la cornulețele cu povirlă până la nucile umplute.

Împodobirea casei și a bradului — La sat, în trecut,  gospodinele agățau în diverse locuri din casă busuioc, levănțică sau mentă, cu scopul de a aduce noroc, de a parfuma încăperile și de a ține la depărtare moliile. În zilele noastre, acestea au fost înlocuite de instalații luminoase și diverse decorațiuni de Crăciun: beteală, spumă albă pentru vopsit geamurile, diverși moși ce se agață la geam etc. Această activitate este preferata copiilor, ce își iau în serios contribuția la crearea atmosferei de Crăciun.

În Ajun de Crăciun se cumpără bradul, care este ajustat în funcție de înălțimea locuinței. Tulpina se taie în așa manieră încât să încapă în suportul de brad. Seara se împodobește bradul, aceasta fiind o activitate la care participă toată familia, pe ritm de colinde. Unii utilizează cunoscutele bomboane pentru pom, în vreme ce alții au renunțat la acest obicei. Indiferent de preferințe, un lucru este cert: bradul esteî ncărcat cu globuri, beteală și instalații frumos iluminate. Sub pom se așează frumos cadourile, care se deschid abia următoarea zi, alături de familie.

Mersul cu colindul — Încă mai există sate în Bucovina unde copiii se îmbracă în costumuri tradiționale și merg în grupuri la colindat. Aceștia primesc de la gazde mere, nuci, colaci, prăjituri sau bani.  Colindele de Crăciun din Bucovina sunt vechi, învățate și transmise prin viu grai din generație în generație. Una din cele mai comune colinde de Crăciun, adesea cântată de copii, este următoarea:

„Am plecat să colindăm
Domn, Domn s-ănălțăm!
Când boierii nu-s acasă.
Domn, Domn s-ănălțăm!

Și-au plecat la vânătoare
Domn, Domn s-ănălțăm!
Să vâneze căprioare.
Domn, Domn s-ănălțăm!

Caprioare n-au vânat
Domn, Domn s-ănălțăm!
Și-au vânat un iepuraș
Domn, Domn s-ănălțăm!

Să facă din blana lui
Domn, Domn s-ănălțăm!
Veșmânt frumos Domnului.
Domn, Domn s-ănălțăm! 

Odată cu venirea serii, aceștia se întorc la case, urmând ca obiceiul să fie preluat de tineri, ce merg la colindat până dimineața. Din prima zi de Crăciun și până la Bobotează, colindatul se continuă de cei căsătoriți și de vârstnici, care includ în traseul lor rudele și prietenii. Băieții merg în prima zi de Crăciun cu steaua. Aceasta este realizată dintr-o sită fixată pe bețe din lemn, așezate sub forma unei raze. Se așează pe un băț din lemn. Steaua se împodobește cu beteală, hârtie frumos colorată și dispune de de un clopoțel.

Tradiții de Anul Nou — Aceste obiceiuri de Crăciun în Bucovina sunt zestrea poporului nostru românesc, pe care am primit-o cu drag și nu ne oprim din a o transmite mai departe, generațiilor ce vin după noi. Desigur, ele nu se opresc aici. Odată cu apropierea Noului An se practică mersul cu plugul și cu uratul. Băieții se maschează în personaje precum ursul, capra, doctori, polițiști, țigani, etc. Această trupă se conduce de un Calfa, un tânăr frumos și cinstit, demn de încrederea satului.

Mascații se împart în două categorii: frumoșii și urâții. Cea dintâi categorie întruchipează personaje precum jandarmi, generali, miniștri, bunghieri, irozi etc. Costumele lor sunt realizate din uniforme militare, peste care se aplică diverse franjuri, epoleți și benzi decorative. Ei execută dansuri și imită demnitarii militari austrieci. Urâții sunt reprezentați de babe, moșnegi, doctori, vrăjitori, negustori etc. Ei poartă măști ce le caracaturizează trăsăturile. Aceste obiceiuri de Crăciun din Bucovina încă se mai păstrează cu strictețe în anumite zone. Ele reprezintă puntea de legătură dintre noi și strămoșii noștri, dintre ceea ce este nou și vechi.

Tradiții de Anul Nou în Bucovina — Nu există nicăieri în țară o zonă care să dispună de mai multe manifestări folclorice și obiceiuri ca cea a Bucovinei. Aceasta cunoaște nenumărate tradiții ce s-au transmis din moși strămoși pe cale orală, păstrându-se cu mare strictețe până în zilele noastre. În situația în care vreți să știți mai multe despre acele tradiții de Anul Nou în Bucovina, vă aflați în locul potrivit. La cumpăna dintre ani, românii sărbătoresc venirea Noului An atât în intimitatea propriei gospodării, cât și în spații deschise, creând astfel spectacole ce stârnesc emoții aparte și oferind senzația că legătura dintre prezent și strămoși nu s-a pierdut niciodată.

Uratul cu plugușorul — Activitatea se desfășoară începând cu ajunul Noului An, fiind grupată pe categorii de vârstă. Dau startul uratului copii, ce pleacă cu “Plugușorul mic”, alături de diverse obiecte precum clopote, bice sau tălăngi. Astfel, se plimbă de la casă la casă, urând fiecare familie care îi primește. Copii pleacă în grupuri și de regulă, unul recită urarea, în vreme ce ceilalți plesnesc din bice și agită clopotele. Noaptea ștafeta este preluată de adulți cu plugul mare, ceată ce se amplifică de feciori care merg la fetele nemăritate pentru a le ura. Versurile plugușorului cuprind descrieri ale muncii agrare.

Desigur, obiceiul nu se oprește aici. Uratul de Anul Nou cuprinde un intreg act de teatru popular, realizat de cete de feciori sau chiar oameni maturi. Fiecare personaj în parte are un rol, un text și o recuzită proprie. Cele mai cunoscute astfel de personaje sunt ursul, capra, babele, moșii, turcii, haiducii, damele, țiganii, negutorii, struțil, găina etc. Ei își susțin actul în centrul satului, după care pleacă din casă în casă pentru a ura. Conform tradiției, acest obicei le va aduce oamenilor în Noul An belșug și sănătate.

Trupa de mascați este condusă de un Calfa, reprezentat de un fecior frumos și corect, ce merită încrederea satului. Acesta nu poartă mască precum restul cetei, este îmbrăcat în haine tradiționale de sărbătoare și poartă pe cap o căciulă neagră împodobită. Rolul lui este acela de a comanda intrarea și ieșirea fiecărui personaj sau grup de personaje. Ceata de mascați este împărțită în grupuri de “urâți” și “frumoși”. Urâții au rolul de a face cele mai năstrușnice jonglerii: se cațără în copaci, fugăresc fetele, scot animalele din grajduri etc.

Jocul căiuților — Calul este un simbol mitologic al tradiției românești, semnificând viața tumultoasă și moartea. În tradiția din Bucovina, calul are rol în protejarea gospodăriei. Este un animal frumos și agil, însă imprevizibil în mișcări. Dansul căiuților este una dintre cele mai frumoase tradiții de Anul Nou în Bucovina. Tinerii ce sunt aleși pentru a purta costumațiile de cai trebuie să fie foarte buni dansatori și să cunoască repertoriul zonal. Ei reprezintă vitalitatea, tinerețea și înțelepciunea.

Costumul de căiuț este reprezentat de un cap de cal din lemn îmbrăcat în pânză albă, peste care se așează diverse alte obiecte, precum oglinzile sau panglicile. Întregul dans se desfășoară sub comanda unui căpitan, fie în linie, fie în cerc sau față în față. Desigur, masca de căiuț diferă de la zonă la zonă, întrunind multe forme pe teritoriul Bucovinei.

Jocul ursului — Nici costumul de urs nu se lasă mai prejos, fiind de fapt unul dintre cele mai complexe. Pregătirea lui necesită multă iscusință și meticulozitate. Capul ursului este realizat dintr-o piele de miel întinsă pe un suport metalic. Aceasta se împodobește cu mărgele. Pe corp, tinerii ce întruchipează urșii poartă un cojoc gros întors pe dos sau o blană de oaie. În mână țin o bâtă cu un franj roșu. Cetele urșilor cuprind până la 6 flăcăi, ce își arată forța și iscusința, prin ridicarea ursarulu pe bâte. Dansul ursului este caracterizat de o întreagă scenetă, reprezentată de moartea ursului, reînvierea lui, rotirea în cerc și ridicarea în toiag. Este cel mai apreciat dans din toate, mulțumită spectaculozității.

Craciun in Bucovina — Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina

Jocul caprei — Printre cele mai cunoscute tradiții de Anul Nou în Bucovina este și jocul caprei. Costumul este confecționat dintr-un cap de capră sculptat în lemn. Maxilarul inferior a acesteia este mobil și se mișcă cu ajutorul unei sfori. În timpul dansului, acesta se mișcă producând un sunet de clămpănire pe ritmul strigăturilor ciobanului, care spune: “Ța ța ța căpriță ța”. Capul dispune și de două cornițe și este fixat cu un băț ce se sprijină de pământ. Dansul caprei se realizează pe cântece de fluieraș, fiind unul  extrem de energic și zvăpăiat. Ca și în cazul jocului ursului, sceneta în cauză implică îmbolnăvirea, moartea și învierea căprioarei.

Alte tipuri de măști: urâții — O categorie de măști prezente în setul de tradiții de Anul Nou în Bucovina sunt cele ale urâților. Desigur, ne raportăm aici la un întreg grup de personaje, precum: măști de babe, de moșnegi, de turc, jidan, armean, țigan, vrăjitor, doctor, negustor etc. Putem spune astfel că măștile se împart în categorii care reprezintă cultul strămoșesc, măști sociale, măști etnice sau cu caracter profesional. Elementele fizionomiei acestor măști sunt exagerate, prezentate într-o manieră caricaturală.

Moșii și babele reflectă cultul strămoșilor, celelalte măști fiind diverse alte reprezentări. Spre exemplu, jidanii joacă rolul de negustori lipsiți de scrupule, doctorii a acelor ce vindecă prin instrumente improvizate, perceptorii caută în registre să încaseze banii datornicilor etc. În opoziție cu această ceată a cărui rol este de a crea o bună dispoziție apar “frumoșii”.

Alte tipuri de măști: frumoșii — Frumoșii sunt întruchipați de împărați, miniștri, generali, jandarmi, irozi și bunghieri. Spre deosebire de celelalte personaje, frumoșii apar doar în câteva zone ale bucovinei. Mai există și alte grupuri de frumoși, în funcție de zonă: dame, jieni, codreni, bujori, cazaci, arnăuți etc. Toate costumele ce indică ranguri sunt realizate din uniforme militare, pe care se aplică diverse elemente: franjuri, epoleți, benzi decorative. Toți tinerii din această categorie provin din familii de gospodari, ce au comportamente exemplare, sunt excelenți dansatori și au o reputație bună. Ei execută diverse dansuri care fac aluzie la demnitarii militari austrieci.

Alaiul de nuntă — Nici această categorie nu a fost scăpată din vedere. Și această manifestare este una caricaturală, abundentă în umor. De regulă, se alege costumația în așa manieră încât să amplifice defectele personajelor: mirele șchiop sau cocoșat, mireasa înaltă și subțire etc.  Nașii își încurcă atribuțiile între ei, mirii contrastează într-o manieră amzantă, creându-se astfel un spectacol savuros și o atmosferă relaxantă. Aceste Tradiții de Anul Nou în Bucovina s-au transmis prin viu grai din părinți în copii de secole. Chiar dacă structura satelor s-a schimbat semnificativ, ele nu s-au pierdut încă și nici nu ne dorim asta. Ne bucurăm că zestrea românească, cea care dă farmecul și identitatea poporului român, dar și simbioza incredibilă dintre ceea ce este creștinesc și ceea ce a fost demult, se păstrează în continuare.

Obiceiuri de Craciun in Bucovina — Toate sarbatorile si praznicele crestine ne vorbesc despre unele evenimente sau fapte din viata Mantuitorului sau despre viata celor drepti. Praznicul Nasterii Domnului are o importanta deosebita, fiind sarbatoarea familiei, a parintilor, a bunicilor si in special a copiilor. In cele ce urmeaza vom arata, succint, cum au inteles bucovinenii Nasterea lui Hristos si ce obiceiuri au consacrat acestui eveniment devenit una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinatatii. Cea mai veche denumire a sarbatorii este aceea de Craciun, cuvant care inseamna creatie, descoperire, facere.

Din legendele crestine populare aflam ca Mos Craciun era sotul Craciunesei, femeia care a gazduit-o pe Maica Domnului pentru a-L naste pe Iisus. De frica barbatului, Craciuneasa i-a oferit Maicii Domnului doar ieslea din grajd. Dupa nastere, toata gospodaria lui Craciun a fost invaluita de lumina, incat acesta, intorcandu-se acasa, a crezut ca este vorba de un incendiu. Dar, minune, fetele lui Craciun, schilodite de el, erau perfect sanatoase, avand mainile la loc si vederea recapatata. In semn de recunostinta, Craciun a luat un sac plin cu mere, nuci si covrigi pe care le-a impartit copiilor din sat, de aici tragandu-se datina darurilor de Craciun si a Mosului cu sacul.

In Bucovina, Craciunul este sarbatoarea care se pastreaza, poate, mai mult decat in alte parti, fara mari abateri de la traditie. In preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate prin sat, deoarece se considera ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna. In ziua de Ajun, femeile obisnuiesc sa ascunda fusele de la furca de tors sau sa introduca o piatra in cuptor, crezand ca indeparteaza, in acest fel, serpii din preajma gospodariei. In dimineata aceleiasi zile se obisnuia, pana de curand, ca femeia sa iasa afara, cu mainile pline de aluat, sa mearga in livada si sa atinga fiecare pom zicand: „cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul”.

Craciunul este un minunat prilej pentru infrumusetarea interioarelor taranesti, gospodinele punand, acum, sub stresini diverse plante aromate (ochisele, minta creata, busuioc, maghiran), plante ce raman expuse acolo o perioada indelungata din anul viitor, aspect ilustrat si in textul unei colinde bucovinene:

Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina

” Streasina de busuioc,

Sa va fie cu noroc.

Streasina de maghiran,

Sa va fie peste an.

Streasina de minta creata,

Sa va fie pentru viata.

Streasina de bumbisor,

Sa va fie de – ajutor,

La fete si la feciori

Si noua de sarbatori.”

Datinile de Craciun sunt pregatite cu mult inainte, odata cu Postul Craciunului (15 noiembrie), cand incep sa se constituie cetele de colindatori si se invata colindele ce vor fi rostite in timpul marii sarbatori. In Bucovina, colindatul este nu numai o datina ci, prin modul de organizare, a devenit o adevarata institutie, cu legi si reguli specifice. Copiii si tinerii se intrunesc, din timp, in grupuri de cate 6 persoane, pentru alcatuirea viitoarelor cete, selectia facandu-se in functie de categoria sociala, afinitatile personale, calitatile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege si conducatorul cetei – numit vataf, calfa sau turc – ce trebuie sa fie un bun organizator, sa aiba autoritate asupra tinerilor, sa aiba o conduita morala ireprosabila si sa fie un bun dansator. Repetitiile pentru insusirea colindelor se fac fie la casele tinerilor din ceata, fie la biserica, fie in cadrul sezatorilor, singurele manifestari socio-comunitare permise in Postul Craciunului, fie, mai nou, la caminul cultural.Poate cel mai important moment in derularea sarbatorii Craciunului este seara de ajun, atunci cand se pregateste o masa speciala, numita „masa de ajun”, si incep colindele.

Pregatirea mesei de ajun incepea in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coceau colacii „rotunzi ca Soarele si Luna ” si un colac special, numit „Creciun”, frumos impodobit, impletit in forma cifrei opt, colac ce se pastra pana primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar. Tot acum erau preparate douasprezece feluri de mancare de post (grau pisat si fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si „sleita” etc), precum si mancaruri din peste. Bucatele erau asezate pe masa din „casa cea mare”, dupa ce pe aceasta se asternea cea mai frumoasa fata de masa.

Uneori, sub fata de masa se punea fan, peste masa se petrecea un fir de stramatura rosie, legat sub forma de cruce, iar pe colturile mesei se asezau maciulii de usturoi. in mijlocul mesei se aseza un colac rotund iar in jurul sau se ordonau douasprezece farfurii in care se aflau cele douasprezece feluri de mancare. Seara, dupa trecerea preotului cu icoana, intreaga familie se primenea si se aseza la aceasta masa.

Cina avea un caracter ritual, inainte de a se aseza la masa, toti membrii familiei ingenuncheau pentru rugaciune, dupa care capul familiei invoca spiritele mortilor, ce erau invitate sa participe la ospat, si hranea simbolic vitele din gospodarie, chemandu-le pe nume si aruncand peste cap cate putin din cele douasprezece feluri de mancare. Familia se aseza si se ridica in acelasi timp de la masa, in semn de deplina intelegere si comuniune. Exista interdictia de a se consuma in intregime cele douasprezece feluri de mancare, resturile fiind pastrate pe masa pana la Boboteaza, cand erau puse in hrana animalelor sau erau asezate intr-o farfurie in fereastra, alaturi de un pahar cu apa, pentru indestularea spiritelor mortilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are intelesuri profunde si definitorii pentru lumea rurala traditionala, formata din plugari si pastori, se mai pastreaza, izolat, in satele de munte din Bucovina. Colindatul, insa, moment culminant al Craciunului, s-a pastrat cu multa acuratete in majoritatea comunitatilor bucovinene. Datina este deschisa de catre copii, care, in jurul pranzului, in grupuri mici, incep colindul, trecand, pe rand, pe la toate casele. In trecut, micii colindatori, inainte de a pleca sa vesteasca Nasterea lui Iisus, se strangeau in cete pentru a-si cere iertare unii de la altii.

Colindele rostite de Craciun sunt considerate ca cele mai vechi forme literare, la noi fiind atestate inca din Evul Mediu. Redam mai jos o colinda veche culeasa din satul Udesti:

Sculati, sculati mari plugari,

Ca va vin colindatori

Pe la patru cheutori.

Cheutoarea de la vale

A aprins o lumanare.

Lumanarea s-a aprins

Sfanturoaica s-a deschis.

O Isuse, prea Hristoasa,

Ramai gazda sanatoasa”.

Rasplata traditionala a micilor colindatori consta in colacei, mere, pere si nuci dar in zilele noastre gazdele ofera mai ales bani si dulciuri.Odata cu lasarea intunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flacai care strabat ulitele, de la un capat la altul al satului, pe intreg parcursul noptii. Tinerii se imbraca si astazi in costume de iarna traditionale, cu sumane sau cojoace, si au caciulile impodobite cu mirt si muscate.

Seful cetei are caciula impodobita cu panglici multicolore, ca semn distinctiv. Pana catre mijlocul secolului al XX-lea, acompaniamentul colindatorilor se realiza doar cu fluierul si ciurul (o toba confectionata special pentru acest eveniment), pentru ca mai tarziu sa se generalizeze acompaniamentul cu fanfara sau cu instrumente muzicale moderne.Dupa inceperea colindelor de noapte, oamenii considera sarbatorile incepute. Colindatorii pornesc de obicei de la casa sefului de ceata, trec pe la primarie si pe la preot, dupa care colinda intregul sat. Exista, insa, comunitati in care se organizeaza numai o singura ceata de feciori, casele fiind colindate pe rand, fara prioritati.

Ajunsi in curte, fara a rosti vreo formula de cerere a permisiunii, flacaii incep sa colinde. De la hiperbolizarea casei, a curtii si a activitatii gospodarului, repertoriul colindelor abordeaza subiecte diferite, care surprind, in mod alegoric, realitati cunoscute. Colindele nu folosesc versuri satirice ci numai urari de sanatate si de bun augur. In credinta localnicilor, colindele se rostesc pentru indepartarea diavolului si purificarea spatiului, de aceea se considera ca este mare pacat daca cineva sta cu poarta incuiata in noaptea ajunului de Craciun.

Dupa rostirea colindei la fereastra, flacaii sunt invitati in casa, sunt ospatati si rasplatiti. Atunci cand sunt insotiti de muzica, in casele cu fete, are loc o mica petrecere, fata fiind prima scoasa la joc de catre seful cetei sau, dupa caz, de catre flacaul care o simpatizeaza in mod deosebit. In unele localitati (Solea, Poieni – Solea, Partestii de Sus, Cacica, Doroteia), concomitent cu cetele de colindatori se deplaseaza cetele de mascati – „babe si mosnegi” – care prin joc, gesturi si dialog transmit, in viziune proprie, principiul fertilitatii, ca un preambul al Anului Nou.

Daca in ziua si in noaptea Ajunului de Craciun doar copiii si flacaii umbla cu colinda, incepand din ziua Craciunului (25 decembrie) si incheind cu Boboteaza, gospodarii sunt cei care colinda pe la vecini, rude sau prieteni. in unele sate se intalneste si colinda bisericii, numita „colinda batrana”, alcatuita numai din oameni casatoriti, care aduna, cu aceasta ocazie, fonduri banesti pentru biserica. Spre deosebire de Anul Nou sau de alte sarbatori, in noptile Craciunului nu se intreprind nici un fel de practici magice.

Din dimineata de 25 decembrie incepe colindatul cu steaua. Mersul cu steaua presupune asocierea copiilor in grupuri de cate trei. Ei au ca recuzita o stea confectionata dintr-o vesca de sita cu raze din sipci de lemn, totul fiind imbracat in hartie colorata. Pe cap copiii poarta coroane de hartie iar cantecul de stea se compune din troparul Nasterii Domnului. Cantarea face referiri la efortul depus pentru gasirea pruncului Iisus si contine unele reflectii filozofice asupra vietii pamantene.

In unele sate, de la Craciun pana la Anul Nou, pot fi vazuti si irozii, grupuri formate din personaje biblice: craii Baltazar, Gaspar si Melchior, Irod imparat, preotul Ozia, ingerul si ciobanul. Este, de fapt, o forma de teatru popular care se remarca prin seriozitatea temei tratate precum si prin vestimentatia socanta si atragatoare.

Sărbători de iarnă în Bucovina — Ultima lună a anului, denumită popular Undrea, este plină de evenimente religioase, de datini şi obiceiuri de iarnă din vechime, care au rezistat scurgerii timpului, fiind preluate ca atare sau adaptate vremurilor moderne. De Crăciun şi Anul Nou parcurgem un întreg ritual de asemenea tradiţii, între care se detaşează colindele, cântecele de stea, diversele urături şi strigături de Pluguşor, care variază de la o regiune la alta, ba chiar de la un sat la altul. În Bucovina s-au păstrat, probabil, cele mai multe manifestări legate de Sărbătorile hibernale.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute obiceiuri de iarnă la bucovineni, care se practică în perioada Sărbătorilor, reprezentând un univers aparte, mitic-folcloric, aşteptate cu sufletul la gură de tineri şi vârstnici, pentru a înfrumuseţa ambianţa hibernală.

Atractii de iarna in Bucovina

  • Drumetii
  • Echitatie
  • Escalada pe gheata
  • Alpinism
  • Schi
  • Vanatoare si pescuit
  • Plimbari cu sania

Drumetii — Expunerea geografica a muntilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (in functie de optiunea turistilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate in circuit sau cu revenire in acelasi loc din care s-a plecat. Drumetiile, in marea lor majoritate de dificultate medie sau redusa, sunt legate de statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc si sunt favorizate de inaltimile moderate ale Muntilor Calimani, Rarau, Giumalau, Suhard si Bistritei.

Exista trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate si intretinute de catre Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont din cadrul Primariei Municipiului Vatra Dornei. Reteaua de trasee montane pe care turistii o au la dispozitie in Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Traseele sunt amenjate si patrulate periodic de catre membrii Formatiei Salvamont Vatra Dornei. La cerere, serviciul public Salvamont ofera turistilor transport si cazare (in Vatra Dornei sau la statia meteo din Calimani), precum si posibilitatea de a fi calauziti de catre ghizi. Pentru cei care prefera parcurgerea unor trasee mai mari de o zi, li se pot pune la dispozitie corturi, care se amplaseaza in special in zonele protejate.

Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina
Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina

Sursa — http://delabucovina.ro/bucovina/traditii-si-obiceiuri/

Sursa — https://hailadorna.ro/obiceiuri-de-craciun-in-bucovina/

Sursa — http://hailadorna.ro/traditii-de-anul-nou-in-bucovina/

Sursa — https://www.crestinortodox.ro/craciun/obiceiuri-craciun/obiceiuri-craciun-bucovina-68399.html

Sursa — http://www.cjsuceava.ro/cib/ro/atractii-de-iarna-in-bucovina.php