Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina – Atractii de Craciun

Spread the love

Drumetii — Expunerea geografica a muntilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (in functie de optiunea turistilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate in circuit sau cu revenire in acelasi loc din care s-a plecat. Drumetiile, in marea lor majoritate de dificultate medie sau redusa, sunt legate de statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc si sunt favorizate de inaltimile moderate ale Muntilor Calimani, Rarau, Giumalau, Suhard si Bistritei.

Exista trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate si intretinute de catre Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont din cadrul Primariei Municipiului Vatra Dornei. Reteaua de trasee montane pe care turistii o au la dispozitie in Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km. Traseele sunt amenjate si patrulate periodic de catre membrii Formatiei Salvamont Vatra Dornei.

La cerere, serviciul public Salvamont ofera turistilor transport si cazare (in Vatra Dornei sau la statia meteo din Calimani), precum si posibilitatea de a fi calauziti de catre ghizi. Pentru cei care prefera parcurgerea unor trasee mai mari de o zi, li se pot pune la dispozitie corturi, care se amplaseaza in special in zonele protejate.

Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina – Atractii de craciun iarna in Romania

Variante de deumetii — Muntii Suhard: Traseul: Comuna Ciocanesti – Drum Forestier Recele – Schitul Sf. Cruce
Marcaj: banda albastra. Punct plecare: com. Ciocanesti – gura paraului Recele, alt. 850 m.Punct sosire: Schitul Recele – 1330 m. Durata traseului : 2 ½ ore ore. Grad de dificultate: usor – mediu. Altitudine maxima: 1932 m. Diferenta de nivel maxima: 480 m. Caracteristici specifice:   traseul este deschis permanent; taraseul nu necesita echipament special. Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului: Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont.

Traseul: Com. Dorna Candreni – Sesu Muntelui – Paraul Haju
Marcaj: cruce albastra.
Punct plecare: com. Dorna Candreni, alt. 850 m.
Punct sosire: Paraul Haju (8 km. Vatra Dornei) – 830 m.
Durata traseului :  3  – 3 ½ ore .
Grad de dificultate: usor
Altitudine maxima: 1226 m.
Diferenta de nivel maxima: 396 m. 
Caracteristici specifice:

  • sezonalitate: traseul este deschis permanent;
  • traseul  nu necesita echipament special.

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului: Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont. — Muntii Calimani: — Traseul: Vatra Dornei – Poiana Spanzului – Poiana Snopului – Apa Rece – Com. Sarul Dornei.

Marcaj: triunghi albastru.
Punct plecare: Vatra Dornei, alt. 802 m.
Punct sosire: com. Sarul Dornei – 850m.
Durata traseului: 9-10 ore.
Grad de dificultate: mediu.
Altitudine maxima: 1630 m.
Diferenta de nivel maxima: 828 m.   
Caracteristici specifice:

  • sezonalitate: traseul este deschis permanent;
  • traseul nu necesita echipament special.

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului: Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont. — Muntii Giumalau. — Traseul: Vatra Dornei – Dealul Drancani – Obcina Mica – Poiana Ciungi – Cabana Giumalau, cu ramificatie spre Vf. Giumalau. Marcaj: cruce rosie pana la Obcina Mare, banda rosie pana la baza Varfului Giumalau si banda galbena pana la cabana. Pentru acces spre Vf. Giumalau, se urmareste de la baza Varfului Giumalau traseul marcat cu banda rosie.

Punct plecare: Vatra Dornei, alt. 802 m.Punct sosire: Cabana Giumalau, alt. 1542 m sau Vf. Giumalau, alt. 1857 m.Durata traseului: 5 ore.Grad de dificultate: usor,Altitudine maxima: 1642 m (Cabana Giumalau), 1857 m (Vf. Giumalau). Diferenta de nivel : 838 m sau  1055 m. Caracteristici specifice:

  • in sezonul cald, traseul necesita echipament minim de munte;
  • sezonalitate: traseul este inchis temporar pe perioada iernii, in zilele cu ceata, pe tronsonul Poiana Ciung – Vf. Giumalau.

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului:
Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont.

Traseul 2: Vatra Dornei – Vf. Barnarel – Obcina Mica – Poiana Fierului – Pasul Mestecanis
Marcaj: banda albastra.
Punct plecare: Vatra Dornei, alt. 802 m.
Punct sosire: Pasul Mestecanis, alt. 1096 m.
Durata traseului: 5 – 5 ½ ore.
Grad de dificultate: usor
Altitudine maxima: 1302 m.
Diferenta de nivel maxima: 502 m.   
Caracteristici specifice:

  • in sezonul cald, traseul necesita echipament minim de munte;
  • sezonalitate: traseul este deschis in orice perioada a anului.

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului:
Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont.

Traseul: Sat Rusca – Drumul Forestier Rusca I –  Cabana Giumalau
Marcaj: triunghi rosu.
Punct plecare: Paraul Rusca I, alt. 770 m.
Punct sosire: Cabana Giumalau, alt. 1542 m.
Durata traseului : 3 ore.
Grad de dificultate: usor
Altitudine maxima: 1642 m.
Diferenta de nivel maxima: 772 m.   
Caracteristici specifice:

  • in sezonul cald, traseul necesita echipament minim de munte;
  • sezonalitate: traseul necesita atentie deosebita in sezonul de iarna si in caz de ceata, pe ultimii 2 km spre cabana.

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului:
Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont.

Traseul: Sat Rusca – Piciorul Rusca – Cabana Giumalau
Marcaj: banda galbena.
Punct plecare: Paraul Rusca I, alt. 770 m.
Punct sosire: Cabana Giumalau, alt. 1542 m.
Durata traseului: 3 – 3 ½ ore.
Grad de dificultate: usor
Altitudine maxima: 1642 m.
Diferenta de nivel maxima: 772 m.   
Caracteristici specifice:

  • in sezonul cald, traseul necesita echipament minim de munte;
  • sezonalitate: traseul necesita atentie deosebita in sezonul de iarna si in caz de ceata, pe ultimii 2,5 km spre cabana (gol alpin).

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului:
Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont.

Traseul: Zugreni – Paraul Colbu – Piciorul Tepuselor – Cabana Giumalau – Vf. Giumalau
Marcaj: punct albastru.
Punct plecare: Paraul Colbu, alt. 740 m.
Punct sosire: Vf. Giumalau, alt. 1857 m.
Durata traseului : 4 – 4 ½  ore.
Grad de dificultate: mediu
Altitudine maxima: 1857 m.
Diferenta de nivel maxima: 1117 m.   
Caracteristici specifice:

  • in sezonul de vara traseul necesita echipament minim montan;
  • sezonalitate: traseul necesita atentie deosebita in sezonul de iarna si in caz de ceata pe sectorul intre cabana Giumalau si Vf Giumalau (gol alpin, pericol de ratacire).

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului:
Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont.
—————————————————————————————-

Muntii Bistritei

TraseulSatul Rusca – Paraul Rusca I – Plaiu Gruiului
Marcaj: triunghi rosu.
Punct plecare: paraul Rusca II, alt. 740 m.
Punct sosire: Plaiu Gruiului, alt. 1558 m.
Durata traseului: 2 ¾ – 3 ore.
Grad de dificultate: usor – mediu
Altitudine maxima: 1558 m.
Diferenta de nivel maxima: 818 m.  
Caracteristici specifice:

  • traseul nu necesita echipament special pentru parcurgerea lui;
  • sezonalitate: traseul este deschis tot timpul anului.

Date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului:
Traseul este marcat si intretinut de Primaria Vatra Dornei, prin intermediul Serviciului Salvamont.
—————————————————————————————-

Muntii Rarau

Traseul: Campulung Moldovenesc (620 m) – Poiana Sihastriei (950 m) – hotelul alpin ”Rarau” (1520 m)
Marcaj: punct rosu
Durata: 5-6 ore
Diferenta nivel: 900 m
Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului.

Traseul: Campulung Moldovenesc (642 m) – Vf. Bodea (1073 m) – Poiana Sihastriei (950 m) – hotelul alpin ”Rarau” (1520 m)
Marcaj: triunghi galben
Durata: 4-5 ore
Diferenta nivel: 878 m
Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului.

Traseul: Campulung Moldovenesc (642 m) – Valea Seaca – Poiana Sihastriei (950 m) – hotelul alpin ”Rarau” (1520 m)
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 3 ore
Diferenta nivel: 878 m
Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului.

Traseul: Satul Chiril (725 m) – paraul Chiril – hotelul alpin ”Rarau” (1520 m)
Marcaj: punct albastru
Durata: 3-4 ore
Diferenta nivel: 796 m
Caracteristici: sosea modernizata, accesibila tot timpul anului.
—————————————————————————————-

Echitatie  — In Bucovina, turismul ecvestru beneficiaza de existenta a doua herghelii, respectiv la Radauti si la Lucina. Acestea sunt administrate de catre Directia Silvica Suceava si pun la dispozitia celor interesati cai hutuli, ponei si semigrei de Bucovina (Lucina) si cai din rasa Shagya arab (Radauti). Echitatia reprezinta o activitate de marca si in cadrul Parcului National Calimani, unde exista:

  1. trasee cu grade de dificultate diferite: usoare (cu durate cuprinse intre doua si pana la patru ore) si mai complexe (de una si pana la cinci zile);  
  2. pachete turistice cu durata de o zi, de doua zile si de trei zile;
  3. echipamente diversificate: de la sei tip wesstern, pana la cele de tip sport sau de agrement;
  4. cai pentru toate gusturile: armasari arabi pur sange, cai din rasa hutula sau chiar ponei (persoanelor incepatoare).

In cadrul traseelor vizate, exista ghizi special desemnati din cadrul parcului. Punctul de plecare al acestor expeditii il constituie baza hipica din Gura Haitii. Ca puncte de sosire mentionam: 12 Apostoli, Tamau, Cariera, Calimanul Cerbului etc.

Escalada pe gheata — Escalada pe gheata reprezinta o atractie deosebita in Bucovina pentru sportivii amatori. Sezonul de ice – climbing (escalada sportiva pe gheata) incepe in luna decembrie si se termina in luna martie. Ca locuri de desfasurare mentionam:

  1. Moara Dracului (defileul Zugreni) – o cascada izolata, de 25 m inaltime, care ingheata complet iarna, oferind un cadru perfect pentru escaladari pe gheata;
  2. culoarele invecinate.

Alpinism — Alpinismul reprezinta o atractie deosebita pentru sportivii amatori si alpinistii profesionisti. Se practica mai ales in Calimani, Rarau – Giumalau, Suhard. Ca variante de trasee pentru alpinism, va propunem: Vatra Dornei – Pietrele Doamnei – Masivul Rarau – ofera conditii optime pentru alpinism. Traseu turistic desfasurat pe verticala unei stanci, utilizand tehnici specifice alpinismului. Grad scazut de dificultate, garantia parcurgerii unor peisaje inedite.

Lungimea traseelor variaza de la 20 m la 80 m. Dezvolta capacitati de incredere in sine, in fortele  proprii. Sub directa indrumare a ghidului, fiecare participant ajunge sa-si manifeste increderea in partenerii de echipa, fiind asigurat pe rand de acestia. Stanca Alpina Dorna 1 (Vatra Dornei) – ofera posibilitati multiple doritorilor de initiere in alpinism.

Schi — Judetul Suceava ofera conditii optime pentru practicarea acestui sport de iarna. Zone precum: Vatra Dornei, Crucea, Brosteni, Saru Dornei, Gura Haitii, Dorna Candrenilor, Ciocanesti, Carlibaba, Pojorata, Campulung Moldovenesc, Gura Humorului si Sucevita sunt zone cu potential pentru dezvoltarea domeniului schiabil si practicarea altor sporturi de iarna. In prezent, Vatra Dornei concentreaza cea mai mare densitate de turisti practicanti ai sporturilor de iarna. Statiunea pune la dispozitie turistilor 2 partii de schi omologate, in lungime de 800 si 3000 m, deservite de un telescaun, un teleschi si un babyschi, dar si 2 partii de schi fond.

Schi fond — Este practicabil pe drumul ce leaga satul Gura Haitii de Fosta Incinta Miniera, dar numai in anumite conditii, in functie de grosimea stratului de zapada, daca drumul a fost sau nu deszapezit. — Schi de tura — Schiul de tura combina placerile „tehnice” ale schiului de coborare cu libertatea oferita de schiul fond. Astfel, se pot explora foarte multe trasee alpine care de obicei sunt practicate vara, dar care iarna sunt foarte spectaculoase. Pentru schiul de tura este necesar un echipament adecvat: legaturi speciale pentru schi de tura, clapari speciali, „pieile de foca” pentru a urca pe schiuri, cramponul (un fel de gheara cu aderenta pe gheata), lopata si transceiverul de avalansa.

Schiul de tura fiind destul de solicitant, schiorul trebuie sa fie intr-o forma fizica buna. Solicitarea este maxima, coborarile se fac pe partii neamenajate, acest lucru necesitand foarte bune cunostinte de schi de coborare. Pentru ca in timpul unei ture se parcurg distante pe orizontala sau se urca, participantii la tura trebuie sa fie foarte bine pregatiti fizic. Traseele principale de creasta ale muntilor Giumalau, Calimani, Suhard si Bistritei ofera posibilitati deosebite de practicare a schiului de tura. Exista posibilitatea parcurgerii traseelor clasice de vara si a traseelor de iarna.

Majoritatea traseelor turistice din Calimani sunt foarte dificil de parcurs pe timpul iernii, deoarece frigul si grosimea stratului de zapada capata valori destul de ridicate. Se poate practica skiul de tura, dar numai de catre rangeri, salvamontisti sau alte persoane experimentate, care detin o buna pregatire in domeniu si conditie fizica corespunzatoare. Vizitarea pe schiuri a anumitor zone a Calimanului pe timp de iarna se poate realiza numai prin insotirea de catre un ghid sau ranger din cadrul parcului care cunoaste foarte bine posibilele zone de vizitat, echipamentele necesare fiind asigurate de participanti. In general, pretabile desfasurarii acestui gen de ski sunt toate traseele de creasta care prezinta grade de dificultate diferite.

Partii de schi:
            Vatra Dornei:
Partia Parc 1: 900 m lungime, 150 m diferenta de nivel, inclinare 28,5 %, 85 cm grosimea zapezii, dificultate medie; este deservita de un babyschi si 2 teleschiuri;
Partia Parc 2: 550 m lungime, 50 m diferenta de nivel, 85 cm grosimea zapezii, dificultate usoara, serviciu teleschi;
Partia Dealu Negru: 3000 m lungime, 400 m diferenta de nivel, 80 cm grosimea zapezii, dificultate medie; este deservita de un telescaun;
Partia Veverita: 850 m lungime, 250 m diferenta de nivel, dotata cu teleschi, instalatie de produs zapada artificiala, nocturna.

            Campulung Moldovenesc:
Partia Runc: 400 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie; 800 m altitudine la plecare si 600 m altitudine la sosire;
Partia Rarau: 300 m lungime, 30 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor; 1500 m       altitudine la plecare si 1470 m altitudine la sosire.

            Gura Humorului:
Partia Soimul: 1.478 m lungime, 283 m diferenta de nivel; dotata cu telescaun, nocturna si 8 tunuri de zapada. Este adecvata deopotriva schiului de agrement cat si celui de performanta.
Tot aici exista si un patinoar, dar si o partie pentru sanie si snowboard, mai ales pentru bucuria celor mici, dar si a celor mari.
                       
            Sucevita:
Partia Sucevita: 320 m lungime, 40 m diferenta de nivel, grad de dificultate usor; 655 m altitudine la plecare si 615 m altitudine la sosire.

Malini:
Partia Malini: inaugurata in decembrie 2007; este amplasata in partea de sud a comunei, in satul Valeni, la iesirea spre pasul Stanisoara; de categorie medie, 800 m   lungime, 106 m diferenta de nivel; dispune de o instalatie de teleschi, cu o lungime de 520 de metri si de instalatie de nocturna.

            Carlibaba:
Partia Magura 1: 1010 m lungime, 200 m diferenta de nivel, dificultate medie; 1210 m altitudine la plecare si 1010 m altitudine la sosire; dispune de o instalatie de teleschi de aproape 1,5 kilometri si, datorita orientarii spre Nord, pe ea se poate schia pana in luna mai;
Partia Magura 2: 540 m lungime, 140 m diferenta de nivel, dificultate medie; 1350 m altitudine la plecare si 1210 m altitudine la sosire.

Vanatoare si pescuit  — Vanatoarea — Beneficiind de facilitati geografice de exceptie, Bucovina reprezinta si un reper pentru amatorii de vanatoare si pescuit. Astfel, varietatea formelor de relief si suprafata mare a teritoriului populata de paduri ofera conditii prielnice pentru dezvoltarea unei faune cinegetice de o deosebita valoare si diversitate. Multe trofee de vanat din Bucovina au cucerit numeroase medalii de aur la expozitiile internationale.

Dintre exemplarele cu valoare cinegetica recunoscuta mentionam:

  1. cerbul comun, cu un areal de extindere dinspre padurile de munte spre cele de deal;
  2. ursul brun, emplema padurilor bucovinene;
  3. capriorul si mistretul, intalnite pe terenurile agricole aflate in imediata apropiere a padurilor, in pasunile impadurite in padurile de deal si chiar in molidisuri;
  4. cocosul de munte sau de mesteacan;
  5. lupul, vulpea, jderul si rasul, alte specii reprezentative.

Pescuitul —  Apele repezi ce coboara din munti spre zonele joase ofera posibilitatea desfasurarii unor pasionante partide de pescuit la: lostrita, pastrav, lipan, mreana, clean, scobar, crap sau caras. Dintre pastravariile existente in Bucovina amintim: pastravaria de la Valea Putnei (Ocolul Silvic Pojorata), pastravaria de la Brodina (Ocolul Silvic Falcau). — Plimbari cu sania — Plimbarile cu sania trasa de cai sunt organizate de catre majoritatea pensiunilor turistice din Bucovina.

In situatia in care ninsorile se lasa asteptate, saniile sunt inlocuite cu trasuri, astfel incat turistul sa se poata bucura oricand de o plimbare cu specific rustic. In functie de zona, se pot admira minunatele peisaje montane, cu misterul si farmecul lor, arhitectura caselor traditionale, cu specificul si simplitatea lor sau monumentele istorice cu frumusetea si ineditul lor. Oriunde s-ar desfasura, o plimbare cu sania sau cu trasura trasa de cai ofera o experienta unica si o amintire de neuitat.

Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina – Atractii de craciun iarna in Romania
Steagul Romaniei

Tradiții în Bucovina — Bucovina este un spațiu în care tradițiile populare românești și-au păstrat puritatea. Chiar și aerul e unul mai curat aici, fiind una dintre zonele cele mai împădurite ale țării. Regiunea păstrează amprenta civilizației austro-ungare ca urmare a includerii ei în Imperiul Habsburgic în 1775. Geografic, Bucovina se întinde de la Vatra Dornei, Câmpulung, Gura Humorului, la Suceava, Rădăuți, până la Cernăuți. (Nordul Bucovinei a fost răpit României în urma pactului semnat de miniștrii de externe ai lui Stalin și Hitler. După destrămarea URSS, acest teritoriu a rămas Ucrainei).

Sărbători de iarnă în Bucovina — Ultima lună a anului, denumită popular Undrea, este plină de evenimente religioase, de datini şi obiceiuri de iarnă din vechime, care au rezistat scurgerii timpului, fiind preluate ca atare sau adaptate vremurilor moderne. De Crăciun şi Anul Nou parcurgem un întreg ritual de asemenea tradiţii, între care se detaşează colindele, cântecele de stea, diversele urături şi strigături de Pluguşor, care variază de la o regiune la alta, ba chiar de la un sat la altul. În Bucovina s-au păstrat, probabil, cele mai multe manifestări legate de Sărbătorile hibernale.

În pitoreştile comune Vama, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova, Voroneţ, Iacobeni, Mestecăniş ş.a., dar şi în oraşele Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Rădăuţi – cele mai bogate în obiceiuri tradiţionale – Naşterea Domnului este vestită prin colinde deosebite, de o mare varietate, unele de sorginte creştină, referitoare strict la Naşterea Pruncului („O, ce veste minunată/În Betleem ni se-arată/Că a născut Prunc/Prunc din Duhul Sfânt/Fecioara curată”; „Astăzi s-a născut Hristos/Mesia, chip luminos/Lăudaţi şi cântaţi/Şi vă bucuraţi”), altele laice, vizând anumite categorii socio-profesionale (preoţi, păstori, pescari, vânători, soldaţi, flăcăi şi fete de măritat etc.), majoritatea acestora fiind oarecum comice, legate de preocupările şi îndeletnicirile oamenilor.

Unele colinde de acest tip sunt „asezonate” cu scenete de teatru popular jucate pe la casele gospodarilor, la uşi şi ferestre dar şi în interiorul locuinţelor, în faţa mesei încărcate de colaci, mere, nuci şi alte bunătăţi care se dăruiesc apoi interpreţilor. Toate aceste colinde constituie o chintesenţă a spiritualităţii creştine a neamului, expresii foarte sugestive ale ethosului arhaic românesc, şi ele poartă diverse denumiri în funcţie de zonele ţării: moş-ajun, colindiş, piţărăi, cucuţat, cântece de stea.Cele mai multe obiceiuri de iarnă se referă, fireşte, la Pluguşor, principalul „ingredient” al Sărbătorilor, denumit şi Buhaiul, Plugul, Urătură etc., în funcţie de zonele etnografice.

Cetele de urători merg la casele oamenilor pentru a le ura sănătate, rodnicie şi belşug al semănăturilor, spor şi noroc în viaţa personală, acompaniindu-şi toate aceste mesaje de bice, clopoţei, buhaiuri, mânaţi de liderul alaiului, denumit vătaf. În satele cu tradiţie, urătorii sunt costumaţi după specificul local (iţari, cămăşi brodate, brâie şi chimire, sumane, cojoace ornamentate), însoţiţi de muzicanţi populari care merg pe lângă Plugul tras de boi sau cai. Din ansamblul manifestărilor tradiţionale de iarnă nu lipsesc jocurile de măşti, obicei răspândit pe tot teritoriul ţării dar făcând faima Bucovinei, majoritatea pierzându-şi caracterul ritualic de odinioară şi devenind laice, cu personaje animaliere sau umane: capra, ursul, calul, ţapul, moşii, babele, soldaţii, ţiganii, doctorul, vânzătorul etc.

Capra este o manifestare arhaică legată de fecunditate şi fertilitate. Denumită Ţurcă, Brezaie sau Cerb, capra este o mască al cărei cap se confecţionează din lemn, cu maxilarul de jos mobil pentru a clămpăni. Este înfăşată în piei, blănuri, cârpe sau panglici multicolore, ba chiar cu cergi şi scoarţe sau covoare, împodobită cu mărgele, ciucuri, beteală şi alte accesorii. Spectacolul oferit de capră se referă la moartea şi reînvierea ei, în timp ce însoţitorii dansează şi mimează elementele relatate în scenariu.

Ursul este iarăşi un spectacol popular mascat foarte răspândit în satele bucovinene, a cărui semnificaţie simbolizează moartea şi reînvierea naturii. Masca este confecţionată din blana şi capul animalului care este investit cu virtuţi magice, terapeutice, relevate sub comanda unui conducător denumit „ursar”, care îndeamnă animalul să dănţuiască în ritmul tobelor. Căluţii sau căiuţii reprezintă un joc mascat des întâlnit de Sărbătorile hibernale, legat de evocarea veşnicei tinereţi şi a puterii fertilităţii simbolizate de animalele respective, considerate sacre în mitologia populară. În rolurile căluţilor, flăcăii satelor sunt costumaţi adecvat, cu harnaşamente de curele care susţin îmbrăcămintea, dănţuind în acompaniament de tobe.

„Urâţii” constituie un alt obicei popular foarte pitoresc, format din personaje care fac şotii şi ghiduşii, înviorând ambianţa sărbătorească, însoţind celelalte alaiuri mascate. Ei poartă diverse măşti comice de babe, moşi, ţigani, negustori care sunt astfel caricaturizaţi în imaginarul rural. Pe lângă aceste obiceiuri laicizate şi adaptate folclorului contemporan s-au păstrat oarecum nealterate momentele Irozilor şi ale Viflaimului (Vicleimului), un gen de teatru popular religios celebrând într-un mod popular Naşterea Domnului, cu personaje ca Mesia, magii, arhanghelii, împăratul Irod, soldaţi, cavaleri, care şi ele diferă de la un sat la altul.

După Anul Nou, cele mai practicate obiceiuri de iarnă sunt Sorcova, Chiraleisa şi Lăsarea crucii la apă de Bobotează. Sorcova sau Semănatul este un obicei străvechi practicat în prima zi a Noului An, de Sf. Vasile, când copiii merg la vecini şi rude cu ramuri din flori artificiale, împodobite cu panglici colorate, sau, în lipsa unei asemenea vergele, înarmaţi cu grâu, orez, arpacaş, fasole sau alte boabe pe care le aruncă la uşa gospodarului. Chiraleisa se practică în ajunul Bobotezei, când grupurile de fete şi băieţi colindă „Chiraleisa! Chiraleisa! Chiraleisa!”, vers adaptat din formula religioasă „Chirie Eleison!”.

De Bobotează, după oficieera slujbei religioase din biserică, se merge în procesiune la „sfinţitul apei”, când preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar un flăcău se repede să o scoată. Acest obicei al lăsării crucii la apă încheie, practic, şirul Sărbătorilor de iarnă. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute obiceiuri de iarnă la bucovineni, care se practică în perioada Sărbătorilor, reprezentând un univers aparte, mitic-folcloric, aşteptate cu sufletul la gură de tineri şi vârstnici, pentru a înfrumuseţa ambianţa hibernală.

Cele mai cunoscute manifestări tradiţionale de iarnă din Bucovina: — 27- 28 decembrie: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Porniţi plugul, Feţi frumoşi” – Vatra Dornei — Vatra Dornei este locul desfăşurării acestei impresionante manifestări tradiţional-folclorice, cu formaţii şi solişti care interpretează colinde şi urături din zona bucovineană, într-un spectacol inedit ce are loc atât pe scena Casei de Cultură, cât şi în aer liber, mai precis în foişorul din parcul staţiunii. De asemenea, cu acest prilej se mai desfăşoară parada costumelor populare, cu defilarea protagoniştilor pe strada Mihai Eminescu, principala arteră a localităţii.

Tineri şi vârstnici, localnici sau turişti se înghesuie să vadă alaiul „mascaţilor“, al „ursarilor“, al „căiuţilor“, al participanţilor veniţi din zone rurale de renume din Bucovina (Vama, Marginea, Fundu Moldovei, Ciocăneşti, Iacobeni, Mestecăniş, Humor etc.), dar şi din alte regiuni (Maramureş, Bistriţa, Botoşani). — 27 decembrie: Festivalul „Sculaţi, gazde, nu dormiţi!” – Fălticeni — Fălticeni este locul desfăşurării acestui festival de gen, care debutează pe Aleea pietonală unde are loc parada măştilor şi costumelor populare, continuându-se pe scena din Piaţa „Nada Florilor”, unde evoluează colindătorii şi formaţiile ce prezintă datini şi obiceiuri din localităţile Berchişeşti, Bogdăneşti, Boroaia, Mălini, Calafindeşti, Drăguşeni, Pârteştii de Jos, Râşca, Rădăşeni–Lămăşeni, Găineşti, Udeşti, Vama, Preuteşti, Vadu Moldovei etc.

28 decembrie: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă – Rădăuţi — Aflat la a VIII-a ediţie, acest festival de sezon reuneşte colindători şi formaţii din zona Bucovinei, care prezintă cele mai interesante momente cu jocuri de măşti, într-un recital de zile mari. — 31 decembrie: Manifestări tradiţionale cu datini şi obiceiuri de iarnă – Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Ciocăneşti etc. În multe localităţi bucovinene, ultima zi din an este plină de manifestări tradiţionale, prezentându-se cele mai interesante obiceiuri: Jocul Ursului şi al Caprei, momentele cu „Urâţi” şi „Bunghieri”, alte jocuri cu măşti specifice zonei.

A început Postul, primiți cu colinda? Cum este sărbătorit Crăciunul în diferite zone ale României — Cea mai așteptată sărbătoare a românilor se apropie. Crăciunul ne oferă posibilitatea să fim mai buni, să fim mai aproape de cei pe care-i iubim și nu în ultimul rând ne apropie de credință. Dacă bradul este deja consacrat pentru fiecare creștin în pragul Crăciunului, există anumite obiceiuri care diferă de la zonă la zonă. Și pentru că deja este voie să se colinde, vă propunem să intrăm împreună în atmosferă cu o selecție de colinde care au răsunat anii trecuți în Piața Cetății din Alba Iulia. 

Obiceiuri de Crăciun în Ardeal — Obiceiurile străvechi sunt încă respectate în multe sate din Transilvania. În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziua, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moș-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindișul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun. În unele părţi din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc pițerei sau pizerei. După credinţă populară, ei sunt purtători de noroc şi fericire. Colindele copiilor sunt scurte şi au menirea de a ura belşug gazdelor care îi aşteaptă cu mesele întinse şi de a le vesti sărbătoarea Naşterii Mântuitorului.

În Ardeal, sărbătorile de Crăciun începeau de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adunau în grup, încă din seara de 5 decembrie, şi frământau plăcintele care vor fi unse cu ou, pentru a doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvăleau flăcăii şi se încingea petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.Tot în Transilvania se obişnuieşte ca în noaptea de Crăciun, la un semn al diacului, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând: „Rod în cucuruzi!”.

Obiceiuri de Crăciun în Maramureș   —    Maramureşul este foarte bogat în obiceiuri şi de tradiţii de sărbători, mai ales în preajma Crăciunului. Astfel, cu o zi înainte de Crăciun, sătenii pun într-o găleată cu apă o potcoavă. Primul va bea gospodarul, apoi o va da vitelor, pentru că acestea să fie tari ca fierul. Găinilor li se va da de mâncare din ciur sau sita, că în anii următori să facă ouă mai multe. Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi îl amestecă cu tărâţe, după care îl dau oilor, pentru că turma să sporească.          

Hornurile se curată, iar funinginea se pune la rădăcina pomilor, pentru a avea un rod mai bogat. În Ajun în Maramureş grajdurile se ung cu usturoi, pentru a alunga strigoii şi duhurile necurate.Tot în Ajunul Crăciunului, în satele din Maramureş, primii care pleacă la colindat sunt copiii. Cu trăistuţele la gât, aceştia merg pe la case ca să anunţe marele eveniment care se va produce, iar în schimbul colindei lor se obisnuiste să se ofere colaci, nuci, mere. Se umbla cu „Steaua” sau cu „Capra” al cărei joc (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine, a fost o ceremonie gravă.

Copiii îşi confecţionează din timp obiectele necesare, improvizând cu ce găsesc prin sertarele mamelor, mai ales că „steaua” cu care se merge la colindat trebuie să fie neapărat strălucitoare, iar „capra”, cât mai înzorzonata şi gălăgioasă. „Vicliemul” sau „Irozii” reprezintă datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban, şi este specifică Maramureşului.

În dimineaţa de Crăciun în Maramureş se zice că e bine să ne spălăm pe fata cu apă curgătoare, luată anume dintr-o vale, în care punem şi o monedă de argint pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de bube şi beteşuguri, care vor merge pe vale în jos. Din seara de Crăciun, până la Anul Nou, fetele care doresc să-şi cunoască viitorul lor ursit iau puţină mâncare şi o pun într-o ulcică. Apoi, în seara de Anul Nou, înconjoară casa de nouă ori, iar a noua oară, uitându-se pe fereastră, îl văd pe cel sortit mâncând din ulcica.

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina — În Bucovina, Crăciunul este sărbătoarea care se păstrează, poate, mai mult decât în alte părţi, fără mari abateri de la tradiţie. În preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat, deoarece se consideră că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. În ziua de Ajun, femeile obişnuiesc să ascundă fusele de la furcă de tors sau să introducă o piatră în cuptor, crezând că îndepărtează, în acest fel, şerpii din preajma gospodăriei.

În dimineaţa aceleiaşi zile se obişnuia, până de curând, că femeia să iasă afară, cu mâinile pline de aluat, să meargă în livada şi să atingă fiecare pom zicând: „cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”. În Bucovina, colindatul este nu numai o datină ci, prin modul de organizare, a devenit o adevărată instituţie, cu legi şi reguli specifice. Copiii şi tinerii se întrunesc, din timp, în grupuri de câte 6 persoane, pentru alcătuirea viitoarelor cete, selecţia făcându-se în funcţie de categoria socială, afinităţile personale, calităţile morale sau gradele de rudenie.

Tot din timp se alege şi conducătorul cetei – numit vătaf, calfa sau turc – ce trebuie să fie un bun organizator, să aibă autoritate asupra tinerilor, să aibă o conduită morală ireproşabilă şi să fie un bun dansator. Poate cel mai important moment în derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregăteşte o masă specială numită „masa de ajun” şi încep colindele. Pregătirea mesei de ajun începea în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coceau colacii. Colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arăt, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţărână.

Tot acum erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pişat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi „sleită” etc), precum şi mâncăruri din peste. Bucatele erau aşezate pe masa din „casa cea mare”, după ce pe aceasta se aşternea cea mai frumoasă faţă de masă. Familia se aşeză şi se ridică în acelaşi timp de la masă, în semn de deplină înţelegere şi unitate. Există interdicţia de a se consuma în întregime cele douăsprezece feluri de mâncare, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează, când sunt puse în hrana animalelor sau erau aşezate într-o farfurie în fereastră, alături de un pahar cu apă, pentru spiritele morţilor.

Obiceiul mesei de Ajun, ce are înţelesuri profunde şi definitorii pentru lumea rurală tradiţională, formată din plugari şi păstori, se mai păstrează, izolat, în satele de munte din Bucovina. Colindatul, însă, moment culminant al Crăciunului, s-a păstrat cu multă acurateţe în majoritatea comunităţilor bucovinene. Datina este deschisă de către copii, care, în jurul prânzului, în grupuri mici, încep colindul, trecând, pe rând, pe la toate casele. În trecut, micii colindători, înainte de a pleca să vestească Naşterea lui Iisus, se strângeau în cete pentru a-şi cere iertare unii de la alţii.

Odată cu lăsarea întunericului, satele sunt animate de colindele cetelor de flăcăi care străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pe întreg parcursul nopţii. Tinerii se îmbrăca şi astăzi în costume de iarnă tradiţionale, cu sumane sau cojoace, şi au căciulile împodobite cu mirt şi muscate. Şeful cetei are căciula împodobită cu panglici multicolore, ca semn distinctiv. În unele localităţi, concomitent cu cetele de colindători se deplasează cetele de mascaţi – „babe şi moşnegi” – care prin joc, gesturi şi dialog transmit, în viziune proprie, principiul fertilităţii, ca un preambul al Anului Nou.

Obiceiuri de Crăciun în Moldova — În Moldova se zice că spre Crăciun se pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, dar nu trebuie nimeni să guste din mâncare, căci noaptea vine ursitorul, degusta şi atunci îl vezi prin fereastră. Păgânii credeau că grânele au un spirit pe care, de obicei, îl identificau cu un animal, astfel se explică o serie de credinţei şi superstiţii. De exemplu, în Bucovina şi în Moldova, din turtele făcute de Crăciun se păstrează până primăvara când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arăt. Se spune că aceşti colaci, care se fac de Crăciun, trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Lună.

În Botoşani nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă; nu se împrumuta nimic. În ajunul Crăciunului şi al Bobotezei, se ia din toate mâncărurile de deasupra: grâu, găluşte etc., iar apoi şi două plăcinte, una o dai întâi argatului care e la vite, dar trebuie să fie mâncăcios, ca apoi mănâncă bine vitele peste an şi cealaltă o rupi în bucăţele s-o dumici în mâncarea vitelor.

Obiceiuri de Crăciun în Banat   —    Spaţiu prin excelenţă multicultural, Banatul ne surprinde prin multitudinea de tradiţii şi obiceiuri înrădăcinate în zonă. Excepţie nu face nici Sărbătoarea Crăciunului, de care sunt legate credinţe populare vechi specifice fiecărei etnii ce coabitează aici.  Una dintre cele mai importante festivităţi ale Crăciunului românesc o reprezintă colindul. În unele sate din Timiş, tradiţiile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi, aşa că la colindat, din casă în casă, merg atât copiii, cât şi cetele de tineri, numiţi “piţărăi”.

În prima zi de Crăciun, colindătorii merg cu „Steaua”, amintind de astrul pe care l-au urmat Cei Trei Magi pentru a ajunge la locul unde s-a născut Pruncul Iisus. Un alt obicei este cel al „Viflaimului” sau „Irozii”, reprezentând o scenetă prin care copiii refac, în casa sau în curtea gazdei, povestea naşterii lui Iisus. Tradiţia spune că cel care primeşte colindul va fi binecuvântat şi va avea numai noroc în anul care vine, un semn de bunăstare fiind şi dacă prima persoană care intră în casă de Crăciun este un bărbat. În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb.

Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi amestecate cu sămânţa pe care o vor pune în brazdă, vor avea o recoltă foarte bună în anul următor. Tot în Banat, există şi obiceiul ca sub faţa de masă pe care se vor aşeza bucatele sărbătoreşti, să se pună fire de fân şi seminţe de grâu, porumb sau floarea-soarelui, care se dau apoi la vite, ca să aibă casa linişte şi bogăţie.

Obiceiuri de Crăciun în Dobrogea    — Sărbătorile de iarnă la români au încă obiceiuri şi tradiţii bine conservate. Toate sărbătorile sunt însoţite de datini care pot fi laice sau păgâne (Anul Nou), ce reflectă obiceiurile de muncă sau ţin de relaţia om – natură, dar şi de datini creştine şi reprezintă relaţia dintre om şi divinitate (Crăciunul). Ca în orice altă zonă a ţării, în Dobrogea se întâlnesc câteva obiceiuri specifice. Reprezentantul Muzeului de Artă Populară din Constanţa, muzeograful Ioana Tompea, spune că în Dobrogea obiceiurile de Crăciun au un fond comun cu celelalte zone ale ţării, pentru că foarte multe au pătruns în această zonă prin transhumanţă, ca şi prin politica de colonizare a statului din cele trei valuri venite din Muntenia, Moldova şi Oltenia.

Obiceiul colindatului, care este forma de manifestare specifică sărbătorii creştine a Naşterii Domnului, cunoaşte şi în Dobrogea, mai ales în satele româneşti tradiţionale de pe limesul dunărean de la Ostrov la Seimeni şi Topalu, o puternică tendinţă de conservare, chiar dacă nu înregistrează o diversitate a repertoriului ca-n alte zone etnografice ale ţării. În majoritatea satelor dobrogene, colindatul copiilor începe în după-amiaza Ajunului de Crăciun şi îl precede colindatul flăcăilor. De obicei, copiii colindă în dimineaţa Ajunului de Crăciun până la prânz.

La Aliman, Cochirleni, Rasova, Ciobanu, Gârliciu, Seimenii, Seimenii Mici şi în general pe limesul dunărean colindatul începe dis-de-dimineaţă, înaintea apariţiei zorilor, şi se termină a doua zi, când se luminează bine. Colindele copiilor sunt scurte şi hazlii, vestesc sărbătoarea, urează belşug şi sănătate şi mai ales cer daruri, pe care gospodinele le pregătesc din timp: colăcei, fructe şi, bineînţeles, bani. Un asemenea colind, vechi de peste un secol şi care a fost înlocuit recent de „Bună dimineaţa la Moş Ajun“, se mai întâlneşte numai în localităţile constănţene Rasova şi Băneasa, este „Chitii – Mitii“ (Chitii – mitii după sac/ Zgâii ochii la colac, Daţi colacu’ şi hornacu.

Că plecăm la altă casă/ Că e fata mai frumoasă/ Şi slănina mai gustoasă). Copiii din Dobrogea mai au câteva colinde specifice precum „Bună dimineaţa“, „Raza soarelui“ şi „Portocala“, care, de asemenea, au texte adaptate vârstei colindătorilor. Tot în Ajunul Crăciunului şi flăcăii merg la colindat odată cu lăsarea serii. Aceştia se constituie, încă de la Lăsatul Secului, în cete de câte 2-4 persoane pentru fiecare sat şi încep să colinde odată cu lăsarea întunericului de la casa preotului, unde se cântă un colind specific „Colindul de preot“, urmat de colinde obişnuite: „Colindatul de cu seară“, „Sus în slava cerului“, „Colindul cel mare“, etc.

Repertoriul cetelor de flăcăi este foarte bogat şi cuprinde colinde religioase şi laice: colinde de casă cu caracter general, colinde de fecior şi fată mare, colinde pentru tineri căsătoriţi, colinde legate de diferite ocupaţii: pescari şi ciobani. Gazdele răsplătesc pe fiecare membru al echipei de colindători cu cozonac, gogoşi şi ţuică fiartă. La Oltina, pe de altă parte, există obiceiul de a se împleti coroniţe de flori nemuritoare pe care gazdele cu fete de măritat le dăruiau anumitor flăcăi din ceată.

Obiceiuri de Crăciun în Bucovina CU CAPRA
Obiceiuri Traditionale de iarnă in Bucovina – Atractii de craciun iarna in Romania

Sursa — http://delabucovina.ro/bucovina/traditii-si-obiceiuri/

Sursa — http://www.cjsuceava.ro/cib/ro/atractii-de-iarna-in-bucovina.php

Sursa — https://alba24.ro/craciunul-sarbatorit-in-diferite-zone-ale-romaniei-cele-mai-frumoase-obiceiuri-pastrate-din-mos-stramos-622461.html