Măceş (Rosa canina)

Spread the love

Măceșul este o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei. Este un arbust cu frunze căzătoare, cu o înălțime care variază între 1 și 5 metri. Tulpina este acoperită de țepi mici, ascuțiți, sub formă de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulițe.Macresul este un arbust care face parte din familia trandafirilor. Numele stiintific, Rosa canina, a fost dat plantei datorita reputatiei sale de a vindeca muscaturile de caine turbat.Macesul este un arbust acoperit de spini, care face fructe rosii. Acesta este originar din regiunile temperate si este folosit din cele mai vechi timpuri in medicina traditionala.

Macesele contin vitamina C, vitaminele A, P, K, B1 si B2, zaharuri, acid citric, fier, mangan, fosfor, zinc, potasiu, magneziu, sulf, seleniu si antoxidanti.Macesul este raspandit prin campii, pe dealuri si la munte, macesul este unul dintre cei mai cunoscuti arbusti medicinali din tara noastra. Ajunge la inaltimi, de 1-3 m. Acesta este acoperit cu ghimpi, cu tulpini alungite, grupate in tufa. Macesul are flori roz sau albe, mari, care cresc fie solitare, fie grupate cate doua sau trei.

Florile si frunzele se culeg in lunile mai – iunie, in faza de inflorire deplina, iar fructele, macesele, se recolteaza manual in perioada august – octombrie in functie de specie si de altitudine. Trebuie culese cand sunt in parg si perfect tari, in orice caz inainte de caderea brumei, deoarece fructele brumate se inmoaie si pierd o parte din vitamina C. Dupa recoltare, macesele trebuie uscate cat mai repede, pentru a nu pierde substantele active. De asemenea, trebuie ferite de soare pentru ca se incing foarte usor si fermenteaza.

Corecta este uscarea cu aer cald la o temperatura de 85-105 grade Celsius pana ce macesele devin tari si friabile.Macesele contin o cantitate mare de vitamina C si de aceea, specialistii le recomanda ca fiind un medicament revigorant, care alunga oboseala intensa. Totodata, in compozitia acestor fructe exista si alte substante active importante precum vitaminele A, D, E, B1(vitamina bunei dispoziţii), B2 (susţine organismul in actiunile solicitante), K (implicata in procesele de coagulare a sangelui), minerale si acizi grasi, care ajuta la regenerarea pielii.

Fructele acestui arbust popular sunt apreciate de sute de ani, pe tot mapamondul, pentru efectele lor terapeutice remarcabile. In China, fructele macesului erau indicate in tratarea afectiunilor digestive; romanii le foloseau ca remedii pentru 30 de boli, iar in tarile Americii de Sud, macesele erau un leac sigur pentru afectiunile musculare, la concurenta cu ghimbirul. In timp, numarul afectiunilor tratate cu macese a sporit considerabil pana la 100.

Cum se pot consuma macesele? – Macesele se pot consuma chiar crude in salate sau sub forma de ceai, tinctura sau chiar vin de macese.Ceaiul de macese este recunoscut ca fiind un foarte bun stimulator al sistemului imunitar. Prin continutul lor de proteine vegetale si vitamine macesele intaresc imunitatea si confera rezistenta in fata infectiilor, fiind utile si copiilor care au un sistem imunitar sensibil insuficient dezvoltat. Se recomanda fie sa consumati 5-10 macese crude o data la cateva zile, fie sa preparati ceai de macese.

Măceş (Rosa canina) – Indicatii terapeutice

1. Stimularea proceselor metabolice. 
Continutul ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic, de vitamina C, joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. Macesele stimuleaza functionarea tuturor celulelor organismului, jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale.

2. Alergii. 
O cura de 45 de zile, cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi, face minuni in prevenirea alergiilor de primavara.

3. Vitaminizant.
Macesele contin vitamine care ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece, la efort fizic sau intelectual, in caz de anemii, convalescenta, raceli, febra, in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul.

4. Sistemul nervos 
Cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres, la suprasolicitare, sa reziste mai bine in fata emotiilor negative, sa faca fata furiei, frustrarilor, enervarilor. De asemenea, macesele combat insomniile, dar si somnolenta, migrenele, asteniile, amneziile, nevrozele, anxietatea, oboseala, starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi.

5. Diabet. 
Contintul crescut de antociani, recomanda macesele in tratarea diabetului de tip 2. Ele au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei.

6. Obezitate 
Medicii japonezi au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange, precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos.

7. Boli cardiovasculare. 
Vitamina C, bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn ateroscleroza, ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres, macesele previn puseele de hipertensiune. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului, iar datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P, macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare, intarind peretii vaselor de sange, imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. Astfel, dispar si efectele de maini si picioare reci.

8. Boli gastrointestinale.
In primul rand, stimuleaza pofta de mancare si digestia. Apoi prezinta proprietati astringente, antidiaretice, diuretice, dar si usor laxative, fiind un excelent regulator al digestiei. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii digestive, crampe, senzatie de voma, intoxicatii, enterocolite, de inflamatie intestinala, dar si pentru eliminarea viermilor intestinali, precum oxiuri, ascaroizi.Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi, iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi.

9. Boli hepatobiliare 
Macesele au capacitatea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice, in cazul litiazei si infectiilor biliare, in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare.

10. Boli renale si urinare 
Macesele au un pronuntat efect diuretic, antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar, fiind utile in cazul inflamarii cailor renale, in cazul insuficientei renale, a edemelor renale, in cazul pierderii involuntare de urina, in caz de cistite, pielonefrite, in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare.

11. Aparatul genital 
Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine, in caz de leucoree, gonoree, dismenoree, recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese.

12. Articulatii 
Cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. Astfel, in tari precum Germania, Marea Britanie, Danemarca, Franta, macesele devin treptat o optiune de tratament, ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza.Macesele contin substante antioxidante si antiinflamatoare, care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii, ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale, cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism.

13. Bolile respiratorii 
Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. In primul rand, trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei, pe care nu o scade, dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea, asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. Infuziile, decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor, al racelilor, raguselii, rinosinuzitei, faringitei, astmului bronsic, pneumoniei si chiar a tuberculozei.

Extraordinarele proprietati ale macesului. O importanta sursa de vitamina C — Măceşul datorită proprietăţilor sale, era folosit pe scară largă, încă din Antichitate, ca plantă medicinalǎ, de către greci, romani, perşi, arabi şi chinezi.Legendele spun de asemenea, că primele rozarii – şiragurile de mătănii ale călugărilor catolici – au fost făcute din măceşele înşirate pe o aţă, iar numele de rozariu provine de la denumirea măceşelor în latină.Măceșele prin conținutul foarte ridicat în vitamina C (mai mare decât la citrice) asigură: funcționarea normală a organismului; întărește sistemul imunitar; ajută la sinteza hormonilor corticosuprarenali; transformarea acidului folic în acid folinic şi a transferinei în feritină; are acțiune antiinflamatoare, cicatrizantă, imunomodulatoare, antioxidantă, antitumorală; împiedică formarea pietrelor la rinichi; menține valoarea optimă a colesterolului în sânge.

Vitamina C este solubilǎ în apǎ, ajutǎ la absorbţia fierului în organism şi la fixarea calciului. De reţinut faptul cǎ vitamina C se distruge prin fierbere şi congelare. Măceșele au o cantitate de protovitamină A de 20 de ori mai mare decât în mere, fiind şi un puternic mineralizant, prin conţinutul de magneziu, calciu, fier, mangan, fosfor, potasiu, seleniu, sulf şi zinc.Nu mai puţin important este conţinutul lor de polifenoli, antociani, bioflavonoide, pectină, citrate, acid malic şi acid citric, terpenoide, compuşi glicozidici, glicozide ale β-sitosteronului.

Petalele florilor conţin ulei eteric, iar fructele adevărate conţin cantități mari de vitamina E, acizi grași esențiali – acid linolic, acid linoleic şi acid arahidonic. În măceșe se mai găsesc lecitine şi compuși terpenici, precum betulina și licopenul, pigment care le imprimă culoarea roşie – portocalie.Nu trebuie să uităm însă că măceșele reprezintă o sursă importantǎ de antioxidanţi.Măceşele conţin 49% apă, 23% celuloză, 21% zaharuri, 3,6% proteine, 3,5% acizi, 2,8% substanțe minerale, iar valoarea energetică a pseudofructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g.

Măceșele mai au acţiune antianemicǎ, stimuleazǎ absorbţia intestinalǎ a fierului, asigurǎ necesarul de vitamina B9, participǎ la formarea hemoglobinei, datoritǎ conţinutului de vitamina P menţine permeabilitatea şi creşte rezistenţa pereţilor vasculari.Vitaminele B1, B2, C și provitamina A, sunt un remediu excelent împotriva oboselii şi stărilor febrile, vitaminele K şi P normalizeazǎ circulaţia perifericǎ; vitamina E, acizii organici şi alte principii active fac din măceșe o sursă bogată în vitamine.Se recomandă în special consumul de măceşe la schimbările de anotimp atunci când, temperaturile variază brusc şi organismul este mai sensibil.

Măceşele pot fi consumate sub formă de ceai, sirop, dulceaţă, pastă de măceşe, jeleu obținute din pseudofruct.De asemenea, pseudofructele de măceş sunt folosite la prepararea prǎjiturilor și la obținerea unor băuturi răcoritoare. — Utilizarea măceșelorObezitate – măceşele sunt foarte eficace impotriva obezitǎţii, inhibând procesul de depunere a ţesutului adipos și de asemenea eliminarea unor substanţe toxice, precum acidul uric. Se recomandă o curǎ de 45 de zile cu un litru de infuzie de măceşe pe zi. – Vitaminizant – măceşele au un conţinut mare în vitamine, dar ajutǎ şi la asimilarea vitaminelor şi mineralelor din alte surse externe.

Curele de vitaminizare trebuiesc făcută în special iarna, la efort fizic sau intelectual, în caz de anemii, convalescenţǎ, răceli, febră, etc. Curele cu măceşe ajutǎ organismul să se adapteze la condiţiile de stres, la suprasolicitare, să reziste mai bine în faţa emoţiilor negative, să facǎ faţǎ frustrǎrilor, enervǎrilor. De asemenea, ele combat insomniile, migrenele, asteniile, amneziile, nevrozele, anxietatea, oboseala. – Afecţiuni hepatobiliare – măceşele au acţiune benefică în cazul diferitelor afecţiuni hepatice, în cazul litiazei şi infecţiilor biliare, a colecistitelor şi a dischineziei biliare. În cazul colecistitei, a litiazei şi a colicilor biliari se administreazǎ câte un pahar de infuzie de mǎceşe, cu 30 de minute înaintea fiecǎrei mese, în cure de 30 de zile, urmate de câte 10 zile de pauzǎ.

Alergii – sunt recomandate curele de 45 de zile, cu o 1/2 l de infuzie de mǎceşe pe zi, la sfârşitul iernii – începutul primǎverii, ca efectul sǎ fie maxim în luna aprilie, când florile încep să înflorească. – Afecţiuni gastrointestinale – mǎceşele stimuleazǎ pofta de mâncare şi digestia, au proprietăţi astringente, diuretice, dar şi uşor laxative, fiind un excelent regulator al digestiei. Atât florile, frunzele, cât şi pseudofructele reprezintǎ inclusiv un adjuvant în caz de dizenterie. Măceşele sunt recomandate în caz de gastrite, hemoragii stomacale, crampe, senzaţie de vomǎ, intoxicaţii, enterocolite, inflamaţie intestinalǎ, dar şi pentru eliminarea viermilor intestinali.

Se utilizeazǎ fructele crude sau uscate amestecate cu miere de albine (2 pǎrți fructe şi 1 parte miere), care se consumǎ înainte de mese, pe stomacul gol, câte 2 – 3 linguriţe pe zi. În cazul intoxicaţiilor stomacale se prepară infuzii concentrate, decocturi, macerate la rece şi pulberi. – Diabet – având un conţinut crescut de antociani, măceşele sunt recomandate şi în diabetul de tip 2, deoarece au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei. – Afecţiuni cardiovasculare – vitaminele din complexul B, vitamina C și bioflavonoidele, ajută la adaptarea aparatului cardiovascular la condiţiile de stres, măceşele previn puseele de hipertensiune.

Măceşele sunt folosite ca adjuvant în cazul varicelor, a tromboflebitei, a aterosclerozei şi vasodilatator arterial. Se recomandǎ, primăvara şi toamna, câte o cură de 30 zile cu pulbere de măceşe, sirop de mǎceşe, infuzii şi decoct de mǎceşe. – Constipaţie – se administreazǎ câte o jumǎtate de litru de infuzie de măceşe îndulcită cu miere, băută dimineaţa, pe stomacul gol. Acizii pectici din compoziţia măceşelor ajutǎ la normalizarea florei intestinale şi îmbunǎtǎţesc tranzitul intestinal, având un efect laxativ de intensitate medie.

Contra colicilor abdominali – 2 linguriţe cu pulbere de mǎceşe pe zi, iar contra constipaţiei şi hemoroizilor se beau câte 2 căni de infuzie din flori de mǎceşe pe zi. Infuzia din flori de mǎceşe este un laxativ eficient pentru copii. Se preparǎ din 10 g de flori la 250 ml de apă clocotită. – Diaree –utilizăm un decoct din 30-50 g de pseudofructe măcinate la 1 l de apă clocotită, infuzate 15 minute şi strecurate. Decoctul se bea toată ziua, mai ales la micul dejun.

– Afecţiuni renale şi urinare – măceşele au efect diuretic, antiinflamator şi calmant asupra mucoaselor tractului urinar, se utilizează în inflamarea căilor renale, a insuficienţei renale, a pierderii involuntare de urinǎ, în caz de pielonefrite, cistite, a formǎrii calculilor la nivelul rinichilor şi a vezicii urinare. Mǎceşele nu produc iritaţii, ceea ce permite utilizarea lor în cure prelungite cu infuzii și decocturi. – Colică renalǎ – se folosește infuzia din pseudofructe de măceş, stigmate și mǎtase de porumb, flori de nalbǎ de pǎdure, rǎdǎcinǎ de pir, herba de la creţuşcǎ și lǎmâiţă, frunze de cimbru.

Se amestecǎ plantele, se pun 5 linguri într-un vas, se toarnă apă fierbinte, se acoperă vasul şi se lasă 10 minute, apoi se strecoară și se bea minim un litru de infuzie. – Aparatul genital – măceşele sunt utile în oprirea hemoragiilor uterine, în caz de leucoree, dismenoree, gonoree, recomandându-se utilizarea infuziei sau tincturii. În cazul hemoragiilor menstruale se recomandǎ câte 6 linguri de pulbere de mǎceşe pe zi, prevenind astfel crampele, regularizând activitatea hormonalǎ şi compensând pierderile de sânge care pot provoca anemie, vertij şi stǎri de slǎbiciune.

Articulații – cele mai spectaculoase rezultate privesc acţiunea mǎceşelor asupra articulaţiilor, mǎceşele devin treptat o opţiune de tratament. În cazul artritei reumatoide şi a osteoartritei s-au obținut rezultate spectaculoase prin reducerea sau dispariţia durerii, dar şi o îmbunǎtǎţire a mobilitǎţii articulaţiilor. Rezultate remarcabile s-au obţinut şi în cazul gonartrozei şi coxartrozei, evidenţiindu-se atât reducerea sau dispariţia durerilor, cât şi îmbunǎtǎţirea mobilitǎţii.

Mǎceşele conţin o adevaratǎ colecţie de substanţe antioxidante şi antiinflamatoare, care împiedicǎ degradarea cartilagiilor din articulaţii, ajutǎ la menţinerea elasticitǎţii membrelor şi a coloanei vertebrale, cresc rezistenţa organismului la frig şi împiedicǎ apariţia crizelor de reumatism. În acelaşi timp, flavonoidele, vitaminele şi alte substanţe antioxidante prezente în măceşe împiedicǎ procesele degenerative de la nivelul ţesuturilor articulare. Se recomandă o curǎ de 30 zile cu o jumătate de litru de infuzie de măceşe pe zi, la începutul toamnei şi iernii.

Măceşele sunt utilizate extern prin aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de mǎceşe pentru dureri reumatice, îmbunǎtǎţirea mobilitǎţii articulare, cât şi pentru psoriazis, contuzii, înţepǎturi de insecte, cuperozǎ şi diferite dermatoze alergice. Lemnul de mǎceş tǎiat mǎrunt şi fiert în apa de baie acţioneazǎ în combaterea bătăturilor din talpă. Intern se recomandă consumul a 4-6 linguriţe de pulbere din pulpa pseudofructului.

Bolile respiratorii – pulberea de măceşe se folosește în cazul febrei; infuziile, decocturile şi tincturile sunt eficace în cazul gripelor, răcelilor, răguşelii, rinosinuzitei, faringitei, astmului bronşic, pneumoniei şi chiar a tuberculozei; ceaiul de măceşe calmează tusea şi revigorează organismul. Cura de măceşe se recomandă mai ales în sezonul rece, asociată cu cătina, propolis, polen şi miere.Avitaminozǎ – se administreazǎ câte 6 linguriţe de pulbere de mǎceşe pe zi timp de 60 de zile. Mǎceşele nu doar cǎ au conţinut ridicat de vitamina C şi de alte vitamine (în special vitaminele din complexul B și provitamina A).

– Gripǎ, guturai – pulberea de mǎceşe administrată câte 6 linguriţe pe zi, ajută la vindecare în timp mai scurt, organismul rezistǎ mai bine la accesele de febrǎ și la efectele secundare ale bolii – dureri de cap, musculare, vertij – care sunt mult diminuate.

Măceş (Rosa canina)

Sursa – https://www.pestre.ro/blog/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-macese/

Sursa –https://aualeufit.ro/extraordinarele-proprietati-ale-macesului-o-importanta-sursa-de-vitamina-c/