Henri Coandă (1886 – 1972)-Academician și Inginer Român, Pionier al Aviației Romane

Spread the love

Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 – d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918. — Biografie — Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatăl lui a fost generalul Constantin Coandă, fost profesor de matematică la Școala națională de poduri și șosele din București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.

Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de miracolul vântului, după își va și aminti mai târziu. Henri Coandă a fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl său, care voia să-l îndrume spre cariera militară, la Liceul Militar din Iași 1899. Termină liceul în 1903 primind gradul de sergent major și își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București.

Detașat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technică) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 Coandă construiește un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se întoarce în țară și e încadrat ofițer activ în Regimentul 2 de artilerie.

Datorită firii sale și spiritului inventiv care nu se împăcau cu disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care, profitând de libertatea recâștigată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet. La întoarcere pleacă în Franța și se înscrie la Școala superioară de aeronautică și construcții, nou înființată la Paris 1909, al cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici. — Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare.

Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactivă de fapt un avion cu reacție, fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910. Coandă a susținut după 1956 că în timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc.

Henri Coandă (1886 – 1972)-Academician și Inginer Român, Pionier al Aviației Romane

Deocamdată nu au fost găsite surse contemporane evenimentului care să coroboreze această narațiune. Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. În 1934 obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex.

Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele. Henri Coandă revine definitiv în țară în 1969 ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă moare la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani. — Invenții și descoperiri — – Dispozitiv pentru măsurători de portanță și rezistență la deplasarea în aer a diferitelor tipuri de suprafețe portante (profile de aripă) cu posibilitatea înregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației și stabilirii profilului ideal.

Dispozitivul era montat pe un vagon în fața unei locomotive, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Ulterior a putut face aceste determinări folosind un tunel de vânt cu fum, și o cameră fotografică specială, de concepție proprie. Datorită acestor experimente a stabilit un profil de aripă funcțional pentru viitoarele sale aparate de zbor. – 1911: În Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice.

– 1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează mai multe aparate de zbor “clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare din Anglia. – 1914-1918: Henri Coandă lucrează la “Saint-Chamond” și “SIA-Delaunay-Belleville” din Saint Denis. În această perioadă proiectează trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coandă-1916, cu două elici apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea căruia de fapt a și participat.

– Invenția unui nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă). – 1926: În România, Henri Coandă pune la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petroliferă. – În Golful Persic inventatorul român construiește un rezervor din beton subacvatic pentru depozitarea petrolului. – “Efectul Coandă“. Primele observații le face cu ocazia studierii primului avion cu reacție din lume, Coandă 1910.

După ce avionul decola, Henri Coandă observă că flăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare tindeau a rămâne pe lângă fuzelaj. Abia după 20 de ani de studii ale lui și ale altor savanți, inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului efect Coandă, numit astfel de profesorul Albert Metral. La baza efectului Coandă, a stat construirea aerodinei lenticulare, un aparat în formă de lentilă.

Filatelie — – În 1978, cu prilejul Zilei aviației, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea de 10 lei care reprezintă portretul lui Henri Coandă, avionul creat de acesta în 1910, precum și data de 16 decembrie 1910, când acesta a reușit primul zbor cu un avion dotat cu motor cu reacție. -În 1986, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 2 lei, care reprezintă portretul lui Henri Coandă. – În anul 2000, serviciile poștale ale Republicii Moldova au pus ăn circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 25 de bani, care reprezintă portretul lui Henri Coandă.

Numismatică — – La 10 august 2001, Banca Națională a României a pus în circulație o emisiune comemorativă de trei monede de argint, dedicată unor pionieri ai aviației românești, Traian Vuia, Henri Coandă și Elie Carafoli. Fiecare din cele trei monede au valoarea nominală de 50 de lei, au titlul de 999‰, cântăresc câte 15,551 grame, au formă octogonală, iar raza cercului circumscris este de 14,5 mm, fiind emise de calitate proof într-un tiraj de câte 500 de exemplare.

Marginea monedelor este netedă. – La 11 octombrie 2010, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la primul zbor, în lume, a unui aparat de zbor cu reacție creat de Henri Coandă, Banca Națională a României a pus în circulație, cu scop numismatic, o monedă de argint, comemorativă, într-un tiraj de 1.000 de exemplare, cu valoarea nominală de 10 lei. Moneda este rotundă, are diametrul de 37 mm, este realizată din argint având titlul de 999‰, de calitate proof și are greutatea de 31,103 g. Marginea monedei este zimțată. «Monedele din argint, din emisiunea numismatică „Aniversarea a 100 de ani de la construirea primului aparat de zbor cu reacție de către Henri Coandă”, au putere circulatorie pe teritoriul României

Henri Coandă (1886 – 1972) — La 7 iunie 1886, la Bucuresti, s-a nascut Henri Coanda. A fost un celebru inginer si inventator roman, pionier al aerodinamicii si inventator al avionului cu reactie. A formulat principiul unui fenomen al dinamicii fluidelor care astazi ii poarta numele si anume Efectul Coanda. A fost al doilea copil al familiei generalului Constantin Coanda si al Aidei Danet. Tatal sau fost profesor de matematica la Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti si fost prim-ministru al Romaniei pentru o scurta perioada de timp in 1918, iar mama sa a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. Inca din copilarie, viitorul inginer si fizician era fascinat de miracolul vantului, lucru ce si-l va si aminti mai tarziu.

In 1896 Henri Coanda a fost mai intai elev al Scolii Petrache Poenaru din Bucuresti, apoi al Liceului Sf. Sava, unde a urmat primele 3 clase. In 1899, la 13 ani, a fost trimis de tatal sau, care voia sa-l indrume spre cariera militara, la Liceul Militar din Iasi. In 1903 termina liceul primind gradul de sergent major si isi continua studiile la Scoala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti. In 1904 este detasat la un regiment de artilerie de camp din Germania, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg. Este pasionat de probleme tehnice si mai ales de tehnica aviaticii. Coanda construieste un avion-racheta pentru armata romana in 1905.

Intre anii 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare in Belgia, la Liege, si la Institutul tehnic Montefiore, unde ace cunostinta cu inginerul Giovanni Caproni. In anul 1908 revine in tara si e incadrat ca ofiter activ in Regimentul 2 de artilerie al armatei romane. Firea sa creativa nu era compatibila cu disciplina din armata, fapt pentru care a cerut si a primit aprobarea de a se retrage din serviciul militar. Odata redobandita libertatea, a intreprins o lunga excursie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet.

Dupa ce se intoarce din calatorie in 1909 pleaca in Franta unde se inscrie la Scoala superioara de aeronautica si constructii din Paris, recent infiintata, iar in anul urmator, 1910, absolva, ca sef de promotie al primei generatii de ingineri aeronautici. Facand echipa cu Giovanni Caproni, dar si cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painleve, Henri Coanda a efectuat o serie de experimente aerodinamice si a construit in atelierul de carosaj al lui Caproni primul avion cu propulsie reactiva mai exact un avion cu reactie, ce nu avea elice, ce a fost numit conventional Coanda-1910 pe care l-a prezentat la Salonul international aeronautic de la Paris din 1910.

In decembrie 1910, in timpul unei incercari de zbor, ce a avut loc pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris, avionul pilotat de Henri Coanda, din cauza lipsei lui de experienta, a scapat de sub control si s-a lovit de un zid de la marginea pistei de decolare, luand foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegndu-se doar cu spaima si cateva contuzii minore pe fata si pe maini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele din cauza lipsei de interes din partea publicului si a cercetatorilor vremii.

Intre anii 1911-1914 Henri Coanda a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Anglia si a construit avioane cu elice de mare performanta, de conceptie proprie. In Reims, Henri Coanda a prezentat un aparat de zbor cu doua motoare cuplate ce actionau o singura elice. In calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza mai multe aparate de zbor „clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda. In 1912 unul dintre ele castiga premiul intai la Concursul international al aviatiei militare din Anglia.

In perioada 1914-1918 Coanda lucreaza la „Saint-Chamond” si „SIA-Delaunay-Belleville” din Saint Denis. In aceasta perioada proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916, cu doua elicii apropiate de coada aparatului. Coanda-1916 este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a si participat. Tot in Franta, a construit un avion de recunoastere foarte apreciat in epoca, prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume dar si altele.

In Romania, in anul 1926, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor din sol, ce avea sa fie folosit in prospectarea petrolifera. In Golful Persic inginerul roman construieste un rezervor subacvatic din beton pentru depozitarea petrolului. Realizeaza de asemenea un sistem modular de desalinizare a apei de mare și transformare în apă dulce, bazată pe energia solară, un sistem curat, ecologic și adaptabil. In anul 1934 isi breveteaza in Franta  principiul pentru fenomenul identificat in dinamica fluidelor intitulat „Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid”, care avea sa fie cunoscut mai tarziu drept „Efectul Coanda.

Constand in devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen ce a fost observat prima data de el in anul 1910, cu ocazia testarii motorului cu care era echipat avionul sau cu reactie Coanda-1910. El a observat ca dupa ce avionul decola, flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau sa ramana pe langa fuzelaj.  Asadar fenomenul a fost formulat si brevetat dupa 20 de ani de studii ale sale si ale altor savanti. Principiul a fost numit „Efectul Coanda” de catre profesorul Albert Metral. Aceasta descoperire l-a condus la importante cercetari aplicative privind hipersustentatia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet, dar si altele inventii.

Coanda a petrecut al Doilea Război Mondial în Franța ocupată de nazisti, unde a lucrat pentru acestia pentru a le spori capacitatile de război prin dezvoltarea unui sistem de turbopropulsoare, inspirat din avionul său din 1910, pentru un sistem de propulsie pentru sănii pe timpul iernii. Planurile nazistilor s-au încheiat după un an, anuland proiectele de producție. Coanda a primit si o serie de distinctii si premii: la New York, i s-a acordat titlul de „inventator al primului avion cu reacție” (1956), UNESCO ii acorda ordinul de „Meritul pentru cercetări științifice, în gradul de comandor” (1960), guvernul Frantei i-a acordat inginerului roman „Medalia militara” (1961), la Simpozionul Internațional de Automatizare din New York, Coandă a primit premiul „Harry Diamond Laboratories” (1965), „Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic din Bucureşti (1967), Ordinul „Meritul Științific” al României (1970).

In 1969 Henri Coanda revine definitiv in tara ca director al Institutului de creatie stiintifica si tehnica (INCREST), iar in 1970 devine membru al Academiei Romane. In 1971 a reorganizat, alături de profesorul Elie Carafoli, Departamentul de Inginerie Aeronautică al Universității Politehnice din București. La 25 noiembrie 1972 Henri Coanda moare la Bucuresti, la varsta de 86 de ani. A fost inmormantat in cimitirul Bellu din Bucuresti. In 1978, Posta Romana a pus in circulatie o marca postala cu valoarea de 10 lei cu prilejul „Zilei aviatiei”, pe care era reprezentat Coanda si avionul creat de acesta in 1910, cat si data in care Coanda a efectuat primul zbor cu un avion cu reactie, si anume 16 decembrie 1910.

La data de 10 august 2001, Banca Nationala a Romaniei a emis un tiraj de 500 de monede din argint de calitate proof, cu o valoare nominala de 50 de lei, dedicata celor teri mari pionieri ai aviatiei romanesti si mondiale: Traian Vuia, Henri Coanda si Elie Carafoli. La 11 octombrie 2010, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la efectuarea primului din lume cu un aparat de zbor cu reactie, Banca Nationala a Romaniei a emis 1000 de monede comemorative de calitate proof din argint cu scop numismatic, avand o valoare nominala de 10 lei.

Henri Coandă (1886 – 1972)-Academician și Inginer Român, Pionier al Aviației Romane
Henri Coandă (1886 – 1972)-Academician și Inginer Român, Pionier al Aviației Romane

Sursa — https://www.unitischimbam.ro/henri-coanda/

Sursa — https://www.ro.biography.name/fizicieni/17-romania/194-henri-coanda-1886-1972