Spread the love

Roşia Montană ,localitatea cu cea mai veche  tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa,care  era cunoscuta si sub numele de Alburnus Maior.Peste 100 de kilometri de galerii realizate prin metode miniere tradiţionale se găsesc în subsolul Roşiei Montane, formând un labirint mai vechi ca istoria poporului român. Sistemul de lucrări este atât de complex încât lungimea exactă nu e cunoscută nici în prezent.Galeriile Romane, care sunt printre cele mai vechi exploatatii miniere din Europa in care este permis accesul vizitatorilor.Acestea  însumează şapte kilometri din total şi sunt unice în lume prin lungime şi gradul de păstrare.Pentru a patrunde in mina trebuie sa coborati 157 de trepte, dupa care veti fi condusi prin galeriile inalte sau foarte joase, facute de romani cu 2000 de ani in urma, cu dalta si ciocanul, pe peretii carora se mai vad, inca, firisoare aurii. Ele strabat muntii, creând un întreg labirint ce poate fi vizitat doar într-o mica parte.  In fata intrarii in galerie sunt expuse utilaje si instalatii miniere, precum si descoperiri arheologice.Ele reprezintă un punct forte  al introduceri localităţii în patrimoniul UNESCO. — Alburnus Maior a fost cel mai important centru al exploatării aurifere din Dacia romană. Se situa în Munţii Apuseni, pe locul unde astăzi se află satul Roşia Montană din judeţul Alba. A fost înfiinţată de împăratul Traian şi colonizată cu mineri iliri aduşi din Dalmaţia. Exploatarea aurului era practicată dinainte de venirea romanilor, după cum o atestă mai multe galerii de epocă dacică. Numele însuşi al aşezării este considerat de origine dacică.Exploatările de aur de la Alburnus Maior au fost sistematic organizate pe o arie întinsă din jurul localităţii antice. Se crede că, în perioada de maximă activitate, la minele din Alburnus Maior lucrau circa 20.000 de muncitori, care trimiteau la Roma 4.000 de kg de aur pe an.Descoperirile arheologice au scos la iveală numeroase tăbliţe cerate care fac lumină asupra unor aspecte esenţiale ale localităţii. Prin intermediul acestor tăbliţe a fost făcut cunoscut numele aşezării. Tot ele vorbesc despre coloniştii ilirici, din seminţiile Pirustae şi Baridustae, aduşi din Dalmaţia. Ei erau constituiţi în aşezări separate şi în asociaţii de mineri (collegia aurariorum). Tăbliţele menţionează existenţa multor aşezări de tip vici şi kastella, care gravitau în jurul localităţii Alburnus Maior şi care au fost confirmate de descoperirile arheologice din teritoriul Roşiei Montane. Localitatea romană ajunsese la dimensiunile unui oraş, însă nu a trecut de status-ul juridic de pagus, cel mai probabil din cauza gradului redus de romanizare. Pe lângă majoritatea iliră, aici lucrau greci, latini sau daci angajaţi cu contract.Exploatarea a funcţionat mai multe decenii, pentru a fi în final abandonată, fie datorită secătuirii zăcămintelor, fie datorită descoperirilor de filoane mai bogate în alte provincii romane. Din vechea exploatare minieră se mai păstrează numeroasele galerii romane, precum şi resturile unei roţi hidraulice din lemn şi a unui sistem complex de drenaj.

Întâlnire cu istoria – Roşia Montanã o Mostenire Inestimabila — mina de aur a Munților Apuseni — Roșia Montană – este localitatea minieră din Munții Apuseni, care a generat unul dintre cele mai controversate subiecte ale României din ultimii ani. Motivul a fost Proiectul Minier al Companiei Romano-Canadiene – Rosia Montană Gold Corpoation (RMGC).RMGC isi propune să exploateze aici unul dintre cele mai importante zăcăminte de aur din Europa. Ironia acestei localități este că AURUL și zăcămintele naturale, ceea ce îi atrage azi pe cei de la firma canadiană, i-a atras și pe cei ce au dezvoltat această așezare – ROMANII. Descriere generala – localitatea Roșia Montană, a cărui nume în latină se traduce Alburnus Maior, în germană Goldbach și în maghiară Verespatak este situată de-a lungul râului Roșia.Pentru cei care veți ajunge în această zonă, ceea ce ar trebui să știți este că acest râu bogat în minerale, în special în fier (care îi dă și culoarea roșiatică), a dat numele localității. Conținutul de minerale, depășește momentan de 110 ori cantitatea admisă de zinc, de 64 ori cantitatea admisă de fier și de 4 ori cantitatea admisa de arsenic, ceea ce o face nepotabilă. Localitatea, cu un patrimoniu cultural și arhitectural deosebit, a fost menționată în izvoarele scriptice încă dinaintea romanilor de către Herodot, Pliniu și Titus Livius, ca fiind o asezare cu tradiție în exploatarea mineralelor prețioase.Dezvoltarea sitului poate fi urmărită începând de la galeriile romane miniere, de exploatare, de asistență, de aerisire sau de evacuare a apei. De luat in seama sunt si spectaculoasele sisteme de drenare, excavate în adâncul a patru masive muntoase – Cetate, Cârnic, Orlea  şi Letea. Toate aceste elemente alcătuiesc unul dintre cele mai vaste şi mai importante sisteme de exploatare minieră din lumea romană.Locație: Roșia Montană este reședința comunei cu același nume. Se găsește la NE de orașul Abrud, în munții Detunatelor, subunitate a Munților Metaliferi. Coordonate GPS: 46°18’22”N 23°07’50”E — Acces: se poate ajunge aici cu mașina sau mijloc de transport în comun.Dinspre orașul Beiuș> Arieseni> Campeni > dupa localitatea Campeni, virati dreapta pe DN74, spre Abrud > Rosia Montana;Dinspre orasul Turda > Ocolis, Salciua de Jos> inainte de localitatea Campeni virati stanga, pe DN74, spre Abrud > Rosia Montana; — Obiective de vizitat: — Muzeul mineritului si minele romane – Minele romane reprezintă moștenirea istorică a românilor din timpul Imperiului Roman. Pentru turisti, una din mine a fost amenajata. Este obiectivul cel mai important din zona si de asemenea cel mai vizitat; Orașul Rosia Montana a fost atestat documentar încă din anul 131 D.C., printr-o serie de tăblițe, descoperite în mine. Acestea reprezintă contracte între proprietarii de mine de la acea vreme și arendași.Program de vizita Mina Romană + muzeu – ansamblul poate fi vizitat de luni pana vineri, între orele 8-14;Mentionam ca vizita nu se face fără un grup minim de 5 persoane. Vă sugerăm să sunați înainte de vizită, pentru a vă afilia unui grup – 0258783165.Galeria Romană – Alburnus Maior (amenajata turistic) are o vechime de aproape 2000 de ani si a fost realizată de către mineri iliri și dalmați, aduși de către colonizatori, în timpul dominației Imperiului Roman. La intrarea în mină, în dreptul accesului, este reprodusă cea mai veche tăblița care atestă existența localității (anul 131), atât în limba latină cât și în limba română.

Turul incepe cu o scurta istorie, o mica descriere a zonei și a galeriillor miniere romane. Apoi se coboară in mina, parcurgand 157 de scări care insumeaza aproximativ 30m diferență de nivel. Lungimea galeriilor vizitate este de 200m.Profilul rectangular al galeriilor estespecific celor săpate manual (cu daltă și ciocan). Ingustimea galeriilor te fac să te gângești la condițiile de lucru precare, suportate de către minerii de la acea vreme.Importanța galeriilor de la Roşia Montană, nu se limitează la antichitate. În vremurile moderne, extragerea aurului a fost una din ocupațiile de bază ale moților.Administrația Imperiului Austro-Ungar, a adus în zonă mineri de pe tot cuprinsul imperiului şi astfel a luat naştere o aşezare minieră „internationala”. Situl Alburnus Maior, atesta un sistem de exploatare roman excepțional, care conservă mai mult de 7 km de galerii romane, la care se adaugă peste 80 km de galerii medievale. Muzeul mineritului aurifer – expozitia în aer liber se găsește lângă intrarea în mina muzeu – Alburnus Maiorus. Exponatele contureaza si mai bine imaginea unui trecut roman, care a lasat o mostenire istorica inestimabila. Clădirea muzeului – adăpostește în special fotografii care surprind activitatea principala a locuitorilor din zona. Fotografiile expuse atesta tehnici tradiționale de obținere si prelucrare a aurului. — Alte obiective turistice la Roșia Montană sunt: — – vestigiile habitatului roman de suprafață (necropole, zone sacre, zone administrative); — – cele cinci biserici, martori ai diversitării etnice şi multiculturale ale zonei; — – elemente distictive ale exploatărilor de epocă modernă (trasee ale unor construcții inginereşti): calea ferată îngustă, fabrica de prelucrare şi ale sediului administrativ minier;– construcțiile şi edificiile de la sfârşitul secolului al XIX‐lea, care se găsesc în centrul localității, desăvârşesc peisajul cultural de la Roşia Montană. Vă recomandăm să vă plimbați pe toate strazile de la Rosia Montana. Veți fi surprinși de numarul mare de construcții autohtone, de mare valoare, pe care le veți găsi pe strazile lăturalnice. Cu siguranță vă vor atrage atenția: școala maghiară, școala germană, Casa Heneș, casa Szekely. Aerul intim, clădirile destul de bine conservate (ținând seama de neinteresul turistic si patrimonial acordat acestei zone) scot în evidență o așezare unică în România. Deși mulți susțin că patrimoniul arhitectural al locului nu va fi afectat în situația în care proiectul minier va fi aprobat, probabil acestia uită că un sit cu un trecut de 2000 de ani, fără contextul in care s-a format, își pierde din valoare si autenticitate. Controversa creata de acest proiect minier, între clasa politică coruptă a României și locuitorii zonei (parcă trezitii dintr-un somn adânc), încă nu a luat sfârșit. Deznodământul se apropie dar nu se dezvăluie. Nu ezitați să vizitați și Expoziția de Istorie – Aurul Apusenilor, unde puteți vedea pe lângă echipamente vechi folosite de mineri în exploatare și eșantioane de aur ce se regăsesc în filoanele de la Roșia Montană. Pentru cei dintre voi cărora vă plac drumețiile, vă sugerăm să mergeți la Detunate, un obiectiv turistic în apropierea Roșiei Montane – două vârfuri vulcanice, alcătuite din lavă bazaltică solidificată sub forma unor coloane de mari dimensiuni. 

Rosia Montana – istoric — Roşia Montană – Două mii de ani de tradiţie în minerit — Roşia Montană este atestată documentar din anul 131, când purta numele de Alburnus Maior. De-a lungul timpului, activitatea specifică acestei zone a fost exploatarea auriferă, care a început încă din secolul al II-lea d.Hr, din perioada romanilor. Roşia Montană este una dintre cele mai vechi localităţi din Europa cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase. — Antichitatea — Romanii au înfiinţat aici prima aşezare permanentă pentru sclavii şi coloniştii care lucrau în minerit şi au făcut şi primele mari exploatări de aur şi argint din zonă. Ei au amenajat primele galerii pentru extracţie, unde foloseau cele mai eficiente tehnici miniere pentru perioada aceea. Galeriile erau săpate cu ciocanul, dalta şi târnăcopul şi erau de multe ori ramificate sau chiar supraetajate.Cind roca era foarte dură, pereţii stâncii se încălzeau cu foc, după care erau apoi stropiţi cu apă şi oţet pentru a se răci brusc. Datorită diferenţei termice create, se crăpau, şi apoi, cu târnăcopul, erau desfăcute bucăţile de rocă din care era separat aurul. — Galerii romane — Astăzi se mai păstrează doar porţiuni din galeriile romane. Şi asta pentru că exploatările din Evul Mediu şi de mai târziu s-au făcut prin prelungirea şi lărgirea galeriilor romane existente. O mare parte din ele au fost complet distruse în 1970, când în zona Cetate a fost amenajată o carieră chiar în locul unde se afla un întreg sistem de galerii, denumit „cetăţile romane”, fără a se face niciun fel de cercetări, inventariere şi conservare in situ, acolo unde era cazul. — Apogeul – perioada austro-ungară — Pe parcursul anilor, datorită mineritului, zona s-a dezvoltat, atingând apogeul la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Pe atunci, Roşia Montană era un orăşel cochet, cu un centru cu străzi pietruite şi iluminate, cazino, cinematograf, teatru şi sală de bal cu oglinzi veneţiene şi grădină de vară în care cânta fanfara. Elita localităţii era formată din familiile vechi de mineri, care deţineau averi moştenite de-a lungul generaţiilor. Aceştia locuiau în centru, unde îşi construiseră case mari, adesea cu două niveluri, inspirate de cele ale saşilor din Transilvania.„Febra aurului” a atras oameni din diferite părţi ale Europei. Astfel, în Roşia s-au format comunităţi de români, maghiari, germani, slovaci, evrei, pentru care s-au construit biserici şi s-au înfiinţat şcoli. Pe atunci, aproape întreaga populaţie era implicată în activităţile miniere, chiar şi femeile şi copiii mai mari. În zonă nu s-au dezvoltat meşteşugurile specifice satelor din Apuseni, deoarece locuitorii Roşiei preferau să îşi cumpere produsele necesare traiului de la negustorii ce veneau din zonele învecinate. Meşteşugarii din zonă, puţini la număr, fie deserveau activităţile miniere, fie aveau meserii specific urbane, croitori şi cizmari. — Perioada comunistă — După 1948, când toate exploatările private au fost naţionalizate, extracţia metalelor preţioase a continuat în mina de stat, mineritul rămânând ocupaţia de bază a roşienilor. În timp, s-a construit un nou centru, cu blocuri de locuinţe, iar centrul vechi şi-a pierdut farmecul atmosferei boeme din perioada interbelică. Cu trecerea anilor, a fost uitat şi s-a deteriorat. Din 1970, s-a renunţat la exploatarea în galerii şi au fost amenajate primele cariere, în zona Cetate, iar mai târziu la Cârnic. În această perioadă, mineritul funcţiona după principiile economiei centralizate. Astfel, la Roşia se desfăşurau doar etapele miniere primare, iar cianurarea se făcea la Baia de Arieş iar procesarea finală la Baia Mare.  În timpul perioadei comuniste şi, mai apoi, după 1989, mina de stat din Roşia Montană a lucrat în pierdere, cheltuielile fiind de aproximativ trei ori mai mari decât beneficiile. Tehnologia învechită, lipsa investiţiilor necesare şi a unui plan clar de dezvoltare au dus la închiderea minei în anul 2006.

Superba lecţie de istorie ţinută în faţa unor elevi de ghidul Muzeului Mineritului de la Roşia Montană — Ghidul Muzeului Mineritului de la Roşia Montană are un mod original de a prezenta galeriile romane şi istoria exploatării aurului din zonă. O astfel de ”lecţie de istorie” a fost ţinută şi cu ocazia unei vizite a unor elevi din Cluj-Napoca.Un punct de interes obligatoriu pentru orice vizitator al Roşiei Montane este Muzeul Mineritului, cu celebrele galerii miniere romane. Aici pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi, precum şi utilaje arhaice folosite pentru spargerea minereului aurifer (şteampuri). Secţiunea din subteran a muzeului prezintă o reţea de galerii miniere realizate în adâncul masivului Orlea, cu dalta şi ciocanul, în perioada ocupaţiei romane în Dacia.Se coboară 157 de trepte în pământ şi se vizitează aproximativ 200 de metri de galerii antice. O vizită la acest muzeu durează circa o oră şi jumătate. În lecţia de istorie susţinută în faţa elevilor, Dorin Rus face o istorie originală a mineritului în zona Roşiei Montane, despre care spune că a fost ”jefuită” încă de pe vremea romanilor, a fost jefuită în Evul Mediu şi, probabil, va fi jefuită şi în viitor pentru că aici este cel mai bogat zăcământ de aur din Europa.Ghidul face o analogie între tabeletele şi telefonele mobile din prezent şi celebrele tăbliţe cerate descoperite în galeriile din Roşia Montană. Tăbliţele cerate de la Roşia Montană sunt de provenienţă romană, antice, şi erau folosite pentru a se scrie pe ele diferite texte. Ele au fost descoperite în intervalul de timp cuprins între anii 1786 şi 1855. În total au fost descoperite 40 de tăbliţe, dar s-au păstrat numai 25 dintre ele.Avem aici mărturia unei tradiţii culturale de o valoare excepţională unică. Noi nu mai extragem acum niciun gram de aur din resurse porprii. O ţară care are resurse şi ştie ce să facă cu ele este o ţară puternică”, le-a spus Valentin Rus copiilor. Un video filmat cu această ocazie şi postat pe Facebook a devenit viral, fiind vizionat de peste 1,2 milioane de ori şi are mai mult de 22.000 de distribuiri. ”V-au lăsat părinţii să vedeţi stăpânul inelelor?”, aşa îşi începe ghidul prezentarea originală. — Dorin Rus, ghidul „Muzeului Mineritului” de la Roșia Montană, Dorin Rus, a ținut o adevărată lecție de istorie a zonei în fața unui grup de elevi din Cluj, veniți să viziteze galeriile antice, în timpul săptămânii ”școala altfel” Dorin Rus un ghid excepţional, o lecţie de istorie aparte. Trebuie vizitat neapărat, dacă ajungeţi în zonă.

Orasul subteran al zeilor- Galeriile Romane Alburnus Maior – Roşia Montana
Dorin Rus, ghidul „Muzeului Mineritului” de la Roșia Montană

Sursa — https://www.travelguideromania.com/ro/rosia-montana-mostenirea-culturala-si-peisagistica/

Sursa — https://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/patrimoniu/istoria-locatiei-rosia-montana.html

Sursa — https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/video-superba-lectie-istorie-tinuta-fata-elevi-ghidul-muzeului-mineritului-rosia-montana-v-au-lasat-parintii-vedeti-stapanul-inelelor-1_5be43628df52022f7546c0e4/index.html

Lasă un răspuns