Spread the love

Tara Hategului un taram special, in care se impleteste istoria, cu traditia si cu peisajul de basm. — Tara Hategului este un tinut istoric si etnografic din coltul de sud-vest al Transilvaniei in judetul Hunedoara. Tara Hategului (vezi Pensiuni Tara Hategului) cuprinde depresiunea cu acelasi nume, dar in „zona de influenta” a ei se afla si asezarile situate pe cursul superior al Streiului, pana la varsarea acestuia in Mures. Tara Hategului este una dintre microregiunile cu cea mai mare incarcatura istorica din Romania, aici gasindu-se cateva dintre cele mai importante monumente de arhitectura si arheologie din tara.  Tot in Tara Hategului a fost realizata una dintre cele mai ambitioase amenajari hidroenergetice din tara. Zona este cunoscuta si pentru fosilele de dinozauri gasite aici. Tara Hategului se afla in Transilvania, la intretaierea acestei provincii istorice cu Banatul si Oltenia. Din punct de vedere etnosociologic si lingvistic Tara Hategului este insa mai intinsa, ea cuprinzand si asezarile de pe valea Streiului inferior pana la varsarea acestuia in Mures, inclusiv orasul Calan. In pestera Bordu Mare, pe teritoriul satului hategan Ohaba – Ponor este atestata una dintre cele mai vechi prezente ale omului in Romania. La limita vestica a Tarii Hategului se afla Portile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfasurat batalia decisiva dintre daci si romani in timpul primului razboi daco-roman. A fost una dintre cele mai sangeroase batalii din tot sirul de lupte dintre cele doua armate. Pe Columna lui Traian romanii apar ca fiind ajutati de Jupiter. Totodata, este singura scena unde apar soldati romani raniti, iar Traian insusi isi rupe hainele pentru a fi folosite ca bandaje. Dupa victorie, romanii patrund in Tara Hategului si prima campanie a razboiului din 101-102 se incheie. De remarcat ca doar la Tapae si la Cioclovina – Ponorici au fost descoperite fortificatii dacice liniare, de baraj. Prima era lunga de circa 2 km si bara accesul in Tara Hategului de pe Culoarul Bistrei. A doua masura peste 2,5 km si inchidea principala cale de acces din Tara Hategului spre zona Sarmizegetusei Regia .Dupa cucerirea Daciei de catre romani, acestia au fondat la limita de vest a Tarii Hategului, pe teritoriul actualei comune Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Teritoriul arondat orasului roman acoperea practic aproape toata depresiunea Hategului. Metropola romana a avut ca nucleu castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix, stationata aici probabil inca de la sfarsitul primului razboi daco-roman (102).Prima atestare documentara a Tarii Hategului (in original terra Harszoc), dateaza insa doar din 1247, fiind vorba despre celebra Diploma a Cavalerilor Ioaniti, care precizeaza: „si mai ingaduim ca jumatate din toate veniturile si foloasele ce se vor strange pe seama regelui de la olatii ce locuiesc in tara Lytua, in afara de Tara Hategului cu cele ce tin de ea, sa le culeaga sus zisa casa.” Se constata astfel ca, la acea vreme, Tara Hategului facea parte din voievodatul lui Litovoi (tara Lytua) cu nucleul in nordul Olteniei. Este de presupus, data fiind sintagma „cu cele ce tin de ea” ca acest tinut beneficia de un statut privilegiat in cadrul voievodatului lui Litovoi. Unii autori considera ca legenda „descalecatului” din Transilvania in Tara Romaneasca ar avea la baza o mutare peste Carpati a unor familii conducatoare din Tara Hategului. Un argument in acest sens este faptul ca numele Basarab, de origine cumana, al fondatorului primei dinastii muntene, se intalneste frecvent in Tara Hategului in secolul al XIII-lea.Tinutul hategan si-a pastrat o anumita autonomie pe aproape tot parcursul Evului Mediu. Adunarile cneziale au continuat sa functioneze, cu drept de judecata (asa numita democratie hategana), pana in secolele XIV-XV, iar cnezii hategani formau un corp distinct in cadrul armatei transilvanene. Din randul cnezilor hategani s-au ridicat, prin catolicizare si maghiarizare, familii aristocratice de prestigiu ale Ungariei si Transilvaniei medievale, cum sunt Kendeffy (Candea) sau Kenderessy (Candres). Majoritatea istoricilor considera ca si ilustra familie a Corvinilor isi are originile tot in Tara Hategului. Tot din perioada imperiala dateaza o serie de conace dintre care unele au ajuns de dimensiunile unor castele, cum sunt cel de la Nalat – Vad (orasul Hateg), sau Sacel, ultimul apartinand celebrei familii nobiliare Nopcsa. Ambele sunt in acest moment intr-o stare grava de degradare. Conace din aceasta perioada mai exista in comuna General Berthelot sau in Pesteana, si castelul Kendeffy din Santamaria – Orlea a primit actuala infatisare tot in aceasta perioada, in 1782.Cnezii hategani au ctitorit mai multe cetati de-a lungul si de-a latul tinutului. Pana in ziua de astazi s-au pastrat turnul de aparare de la Rachitova, probabil construit de cnezii de Densus, si cetatile de mici dimensiuni de la Suseni (Cetatea Colt) si Malaiesti; prima servind ca refugiul cnezilor din Rau de Mori (vezi Pensiuni Rau de Mori) iar a doua celor din Salasu de Sus. Cetatea Colt, aflata pe teritoriul satului Suseni, comuna Rau de Mori, s-a format de asemenea in jurul unui turn patrat, caruia i-au fost adaugate un zid de incinta, fortificat cu alte turnuri. Mai multi autori considera ca Cetatea Colt a fost sursa de inspiratie pentru „Castelul din Carpati” din romanul omonim al lui Jules Verne.Cetatea Hategului era locul de unde castelanul administra teritoriul districtului hategan, in numele regalitatii ungare. Sau descoperit mentionari frecventa la unui sediu administrativ al autoritatilor regale in targul Hategului, precum si a functiei de vicecastelan. In Tara Hategului si in zona ei de influenta istorica se gasesc cele mai vechi biserici de piatra romanesti datand din secolele XII-XIII: Biserica din Streisangeorgiu, Biserica din Densus, Biserica din Pesteana (prima faza), Biserica din Ostrov (prima faza), Biserica din Santamaria – Orlea, Biserica din Strei, biserici la fel de valoroase, datate ceva mai tarziu, sunt cele din Sanpetru, Rau de Mori sau Suseni (Biserica Colt).

“Țara Hațegului “ – ținutul în care urmele istoriei Pamântului se întrepatrund strans cu cele ale Istoriei umane — În toponimia geografică din România, dar și din alte țări, regiunile înconjurate din toate parțile de șiruri de munți sunt numite “țări”. Individualitatea geografică a unor asemenea regiuni este urmarea evoluției lor geologice, iar această individualitate geografică conduce în timp la personalizarea etnografică și folclorică a acestor regiuni.O asemenea “țară” este regiunea Hațegului, un ținut depresionar, un “bazin geologic” înconjurat de jur împrejur de crestele și colinele Munților Retezat, Șureanu și Poiana Ruscă.Pe acest teritoriu care însumează 1003 km² sunt concentrate locuri naturale: munți, coline și plaiuri, de o mare frumusețe, în spațiul cărora, în timp, s-au edificat construcții civile și militare, biserici, care poartă amprenta arhitectonică a perioadei și a locului în care au fost construite. .Cele mai vechi construcții dar și cele mai variate sunt cele din cuprinsul castrului roman de la Sarmizegetusa-Ulpia Traiana, capitală a Daciei romane, între secolele II si IV A.D., aflat în apropierea localității Tapae (azi Zeicani), loc al bătăliilor dintre daci și romani, în urma carora Dacia a devenit cea mai răsăriteana provincie romană. Vestigiile amfiteatrului, ale forumului roman, ale templelelor și construcțiilor funerare care abundă la Sarmizegetusa, consfințesc Țara Hațegului drept loc al genezei poporului român.O a doua perioadă bine reprezentată în cuprinsul Țării Hațegului este Evul Mediu căruia îi aparțin o serie de biserici de piatră, asa cum sunt cele de Strei-Sângeorz, Sântămăria-Orlea, Sușeni-Râu de Mori și Densuș, aceasta din urmă o adevarată perlă a edificiilor de cult medieval din sudul Transilvaniei, dar și turnurile de observație de pe culmile dealurilor și castelele fortificate din care puțin s-a mai pastrat.În apropierea acestor locuri cu adânca semnificație în istoria poporului român, dar și a culturii europene în ansamblu, se află siturile cu resturi de dinozauri, în prezent atracția științifica majoră a Țării Hațegului și cea care a creat notorietate internațională acestei regiuni. Fragmente ale scheletului mai cca. 15 specii de dinozauri, atât ierbivori cât și carnivori, au fost descoperite de peste un secol în straturile de gresii și marne din lungul unor râuri așa cum sunt Sibișelul și Râul Mare sau în escarpamente ale dealurilor.Cercetările desfasurate în ultimii 35 ani au prilejuit multe și semnificative descoperiri, fauna cu dinozauri de la sfârșitul Erei Mezozoice din Bazinul Hațeg, fiind recunoscută în prezent drept una dintre cele mai interesante asociații de dinozauri din lume, în primul rând datorită taliei mici a speciilor descoperite, neobișnuită pentru grandoarea comună dinozaurilor, fapt care le-a atras denumirea de “dinozaurii pitici ai Transilvaniei”, acesta fiind și titlul primului film pe care canalul Discovery l-a dedicat in 1994 descoperirilor paleontologice din Țara Hațegului.Atracția exercitată asupra publicului larg de dinozauri în general și de cei “pitici“ în special, a reprezentant un factor important în lansarea în urma cu 5 ani a proiectului “Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului”, un proiect de dezvoltare durabilă al cărui scop final este punerea în valoare a patrimoniului natural, cultural și științific al Țării Hațegului, iar aceasta să conducă la creșterea bunăstarii locuitorilor regiunii.

Pornind de la atracția pe care dinozaurii și reconstituirea lumilor în care aceștia au trait o exercită asupra publicului larg, proiectul “Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului” își propune să determine o creștere a preocupării autoritaților locale și centrale pentru conservarea și restaurarea nu numai a siturilor paleontologice, dar și a celor istorice și culturale din această regiune, în primul rând a bisericilor medievale de o neasemuită valoare arhitectonică și însemnatate pentru cultura europeană.Conform conceptului UNESCO un Geoparc este un teritoriu bine delimitat geografic, cu o suprafață suficient de mare pentru a permite activități legate de dezvoltarea economică. Un Geoparc cuprinde situri geologice cu valoare științifică deosebită, alături de situri   arheologice, istorice și culturale. Toate siturile semnificative din cuprinsul unui Geoparc sunt cuprinse împreuna, într-un sistem unitar de management integrat, vizând conservarea și amenajarea lor în scop turistic și educativ.Scopul principal al unui Geoparc, rațiunea de fapt a creerii acestui nou tip de structură de protecție și administrare a valorilor unei regiuni este dezvoltarea socio-economică durabilă a respectivei regiuni și implicit asigurarea unui trai mai bun locuitorilor săi.În cazul Țării Hațegului, care de ani buni se confruntă cu o accentuată recesiune economică, determinată de închiderea sau restrangerea unităților industriale tradiționale pentru această regiune: minele de cărbune și combinatele metalurgice, găsirea unor surse de reechilibrare economică este vitală.Geoparcul oferă o asemenea posibilitate, noul tip de structură bazându-se pe extraordinarul potențial turistic al regiunii.În vederea realizării obiectivelor proiectului au fost constituite și activate parteneriate între instituțiile implicate. A fost astfel creat parteneriatul interuniversitar din care fac parte Universitatea din București, Universitatea din Petroșani, Universitatea de Arhitectură “Ion Mincu” din București, Universitatea de Științe agricole și Medicină veterinară “Banatul” Timișoara, Universitatea “Babeș-Bolyai”din Cluj. Studenți și profesori de la aceste universități desfasoară cercetări și elaborează proiecte în domenii specifice specializarilor pe care le reprezintă, activități care în pofida diversității lor, toate sunt coerente față de obiectivele proiectului. Proiectul promovează activitățile interdisciplinare, echipele cu specializări diferite, colaborând în faza de sinteză a rezultatelor.Un alt parteneriat creat în scopul asigurării unei legaturi strânse și directe între echipele universitare și comunitatea locală este Asociația Intercomunală Țara Hațegului, care cuprinde pe toți primarii celor 12 localități din cuprinsul Geoparcului: orașul Hațeg și 11 comune, alaturi de reprezentanții desemnați ai Consiliului județean și ai Prefecturii județului Hunedoara și de reprezentanți ai principalelor firme din regiune – SC. Hidroconstrucția Râul mare și S.C.Hidroelectrica Hunedoara.Un rol deosebit în acest proiect îl au comunitățile locale, “oamenii de rând” fără de care obiectivele proiectului, deosebit de ambițioase, nu ar putea fi îndeplinte.Pentru acest motiv membrii echipei de proiect mențin un contact permanent cu locuitorii localităților din Țara Hațegului, organizează expoziții la nivel național și regional, festivaluri folclorice și alte manifestări culturale.

Pe urmele vechilor cavaleri — În ultimii trei ani se remarcă o creştere a numărului de turişti care aleg excursiile pe circuitele culturale. Mai multe agenţii de turism care au pariat pe această nişă de piaţă au avut mult de câştigat, iar acum sau creat deja grupuri constante, care vizitează locurile pline de încărcătură istorică. Unul dintre cele mai căutate circuite este între cetatea Deva, Băile Felix şi Castelul Huniazilor.Primăvara, când temperaturile nu sunt nici foarte ridicate, nici foarte scăzute, iar preţurile pentru cazare sunt de extrasezon, din ce în ce mai mulţi turişti fac excursii de trei sau patru zile, pentru a se delecta cu frumuseţile arhitecturii medievale şi cu informaţiile istorice. Cele mai frumoase circuite din ţară, în lunile de primăvară, includ bisericile fortificate şi castelele din Transilvania, mănăstirile monumente istorice din nordul Moldovei, dar şi monumentele unice din Ţara Haţegului, care oferă o incursiune în spiritualitatea românilor, conservată timp de două milenii.  — Monumente istorice redate turismului  — Mergând spre vest, unul dintre cele mai frumoase circuite turistice uneşte Cetatea Deva cu celebrul Castel al Huniazilor şi cu două biserici medievale speciale, unice în lume, ca arhitectură: biserica de la Densuş şi Rotonda, de la Geoagiu. Renovată recent, Cetatea Deva a devenit un loc preferat de foarte mulţi vizitatori, inclusiv pentru evenimentele care pot fi organizate aici, tocmai pentru că s-a mizat pe funcţionalitatea monumentului, în contemporaneitate, nu doar pe posibilitatea de vizitare a unui muzeu static. În acelaşi circuit poate fi inclusă şi o oprire la Băile Felix şi la Oradea, oraş turistic devenit celebru în toată Europa, după renovarea care a scos la lumină o adevărată bijuterie arhitecturală, cu monumente unice. Inclusiv cetatea a fost redată turismului, iar aici se organizează, periodic, evenimente cu esenţă istorică, ce le oferă vizitatorilor prilejul de a-nţelege mai bine spiritul medieval al cetăţii. — Între artefacte şi dinozauri, în Ţara Haţegului — Ţara Haţegului înseamnă şi Sarmizegetusa Ulpia Traiana şi tărâmul mitic al dacilor, unde, la fiecare pas, se poate găsi o poveste de mult uitată, despre strămoşi. Este ţinutul de basm, din inima Munţilor Retezat, care adăposteşte ruine antice, fortificaţii medievale, biserici de piatră, având cea mai mare densitate de situri culturale din ţară. Pasionaţii de istorie naturală pot merge aici şi pe urmele dinozaurilor, ale căror fosile au fost descoperite în geoparcurile din Haţeg. Un circuit de trei zile poate include traseul de la Sibiu la Mănăstirea Prislop, mergând apoi spre Haţeg. O zi a circuitului poate fi dedicată naturii şi gastronomiei locale. Iubitorii de natură se pot bucura aici de Pădurea cu Zimbri (Slivuţ), Parcul Naţional Retezat şi de Cascada Lolaia. Iar amatorii de gastronomie se pot opri să viziteze gospodăriile tradiţionale, precum cele din Sălaşu de Sus, unde se pot degusta celebrii cârnaţi „Virşli”, specifici Hunedoarei, făcuţi  conform unei reţete vechi de sute de ani. — Legende, istorie şi monumente — ncă o zi a unui astfel de circuit ar putea include vizitarea Castelului Corvinilor, din Hunedoara, cea mai mare fortăreaţă din ţară, apoi Cetatea Deva, situată la 90 de kilometri distanţă. Cetatea a fost recent restaurată. De la Deva se poate pleca spre Densuş, apoi spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana.Biserica Rotonda de la Geoagiu este un monument arhitectonic unic în lume. În aceeaşi zonă se poate vizita şi Cetatea Colţ, care a fost sursă de inspiraţie a romanului „Castelul din Carpaţi”, scris de Jules Vernes. Situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala romană a provinciei Dacia, Santamaria-Orlea, cea mai mare biserică medievală din Ţara Haţegului, şi Sarmizegetusa Regia ar putea încheia cu succes unul dintre cele mai frumoase circuite culturale din ţară 52 de biserici deschise vizitatorilor în Transilvania .Transilvania este fascinantă şi datorită zecilor de biserici medievale fortificate, care au vegheat liniştea comunităţilor din jurul lor, timp de secole. Mai precis, sunt deschise pentru vizitare 52 din peste 160 de astfel de monumente, iar multe dintre ele încă funcţionează ca lăcaşe de cult pentru comunităţile care trăiesc şi astăzi în aceste zone. Aici se poate înţelege foarte bine şi conceptul medieval multifuncţional: erau biserici în vreme de pace, dar deveneau cetăţi cu ziduri de apărare în vreme de război.

Cetatea Devei: legende misterioase cu balauri, zâne și pitici! — Când pomenim despre întreg ținutul transilvănean ne gândim cu siguranţa la cele mai minunate atracții turistice şi cele mai frumoase fortărețe şi cetăți. Orice turist însetat de cunoaștere şi de istoria țării noastre ar trebui ca măcar odată să treacă să viziteze şi Cetatea Devei. — Cetatea Devei, scurt istoric  — Construită pe un con vulcanic, la o altitudine de 378 de metri, undeva pe la mijlocul secolului al- XIII-lea, această cetate a fost unul dintre cele mai importante puncte strategice de apărare a Transilvaniei. Deși nu are o istorie foarte controversată, Cetatea Deva a fost inițial reședința voievozilor din Transilvania, iar apoi bastionul a fost transformat în garnizoana armatei imperiale. Momentul care a marcat sfârșitul perioadei de grație a acestui loc, a fost anul 1849, când cetatea a fost distrusă în urma unei explozii a magaziei unde era depozitat praful de pușcă. — Legendele misterioase ce înconjoară Cetatea Devei  — Rămânând abandonată, clădirea acestei cetăți devine o adevărată curiozitate datorită legendelor ce vuiesc în jurul ei. Cetatea ridicată de zâne cu părul de aur cu ajutorul piticilor este reabilitată şi deschisă circuitului turistic. Astăzi turiști din întreaga lume pot vizita încăperile bastionului, se pot plimba prin curtea interioară şi pe aleile pietruite aflând adevărata poveste ce se ascunde în spatele acestui monument. — Potrivit legendei, cetățile erau legate între ele printr-un pod şi surorile zâne trăiau în cea mai bună armonie una cu alta. Dar zâna de la poalele muntelui Retezat, care își avea reședința la cetatea Colț, intră în dușmănie cu celelalte surori. Zâna Uroiului, mai invidioasă, dorind să distrugă cetatea Colț, a aruncat mistria uriașă cu care își clădise cetatea spre cetatea rivalei sale. Ura înverșunată a făcut-o să arunce mistria cu o putere mai mare decât era nevoie, astfel a retezat muntele din partea opusă a cetății. De aici ar proveni, potrivit legendei, numele muntelui Retezat”, scria istoricul Octavian Floca. După o altă legendă, cetatea Devei este opera unor pitici harnici. Ei locuiau pe alte meleaguri, dar din șapte în șapte ani veneau să cerceteze dacă mai există cetatea. În lipsa lor, cetatea Devei a fost ocupată de un balaur cu șapte capete, pe care piticii nu l-au mai putut izgoni din cetate, decât cu ajutorul puternicului Iorgovan. Balaurul s-a refugiat în peștera de la Porțile de fier, de pe Dunăre, dar Iorgovan l-a urmărit acolo şi l-a ucis. O altă legendă pune zidirea cetății pe seama „Meșterului Manole”, potrivit istoricului Octavian Floca.

Sursa — https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/tara-hategului—un-loc-incarcat-de-istorie-110

Sursa — https://geodiversitate.wordpress.com/geoparcul-dinozaurilor-tara-hategului/tara-hategului-tinutul-in-care-urmele-istoriei-pamantului-se-intrepatrund-strans-cu-cele-ale-istoriei-umane/

Sursa — https://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/pe-urmele-vechilor-cavaleri-833355.html

Sursa — https://www.romania-online.info/2018/01/cetatea-deva-legende-cu-zane-si-pitici.html


Lasă un răspuns