Spread the love

Se spune că numele pădurii Letea provine de la legendara Leto (Latona în mitologia romană), care, fiind prigonită de către geloasa Hera – soția lui Zeus, și-ar fi găsit adăpost la gurile Dunării, în ținuturile locuite de către hiperboreeni (pelasgi), unde i-a născut pe gemenii Apollo și Artemis. În mitologie, tatăl celor doi gemeni era Zeus, zeul suprem al anticilor. E posibil ca legenda nașterii lui Apollo și Artemis să își aibă originea la strămoșii noștri, apărând cu milenii înaintea erei noastre și ca numele acestei păduri unice în România să fi rămas de la Leto, mama celor doi gemeni divini și fiica titanului Keos. Toponimele pot spune extrem de multe lucruri despre istoria îndepăratată a popoarelor, precum și despre legendele și credințele religioase din vechime, așa că, din punct de vedere pur științific, ipoteza etimologiei Leto – Letea ar trebui analizată pe îndelete și fără idei preconcepute. În prezent, minunata pădure Letea are, în întregimea sa, o suprafață de circa 5247 ha, din care mai mult de jumătate reprezintă zone aflate sub protecție strictă. Pădurea, aflată în județul Tulcea, este cea mai veche dintre rezervațiile naturale ale țării noastre, fiind pusă sub protecție încă din anii ’30 ai veacului trecut. 500 de hectare ale Pădurii Letea au fost declarate rezervație naturală în 1938.Pădurea Letea face parte din Delta Dunării, ce constituie patria a mii și mii de specii vegetale și animale. În Deltă – „cel mai tânăr pământ al Europei”, viețuiesc 2500 de specii de arahnide, insecte, moluște, reptile, amfibieni și mamifere, plus 300 de specii de păsări, dintre care unele migratoare.După cum se arată pe drumliber.ro, Delta Dunării este „cea mai umedă zonă a Europei, cea mai nordică pădure subtropicală din Europa, cea mai joasă și mai nouă regiune de câmpie”. Dacă înălțimea medie a Deltei Dunării se situează sub un metru, la Letea se întâlnesc și zone în care înălțimea ajunge la 13  metri.În Pădurea Letea poți admira stejari masivi, cu ramurile răsucite și aspect neobișnuit, precum arborii fermecați din codrii ilustrați în cărțile de povești ale copilăriei. Peisajul este completat de către lungile tulpini de viță de vie sălbatică, precum și de către lianele ce pot atinge lungimi de peste 20 de metri. Se afirmă că Letea este cea mai nordică zonă europeană unde se dezvoltă lianele. În aceste frumoase locuri pot fi observate numeroase plante de origine mediteraneană. Priveliștile sunt de un exotism aparte!Acolo trăiește o pasăre maiestuoasă, vulturul codalb(Haliaeetus albicilla), a cărui deschidere a aripilor poate ajunge la 2,5 metri. Și tot la Letea viețuiesc mândrii „cai sălbatici”. Mai bine zis… cai sălbăticiți! Fiindcă strămoșii lor au fost cai domestici care, din cine știe ce obscure motive, au fost lăsați să zburde liberi, până când s-au sălbăticit. Asttăzi, un astfel de armăsar este destul de anevoie de îmblânzit. Operațiunea poate dura luni de zile sau chiar un an! Cât privește satul Letea, cei de la drumliber.ro îl descriu ca pe un sat „mărunt, izolat, dar frumos”, unde „o să găsiți case tradiționale, mult nisip, vaci crescute liber și multă liniște”. Potrivit acestei surse, cel mai bine este să vizităm Delta Dunării „la final de mai sau la început de iunie”, când „temperatura e tocmai bună”.

Pădurea Letea, povestea nemuritoare din Delta Dunării — Pădurea Letea este o adevărată poveste, pe care merită să o ”citești” dacă ajungi în Delta Dunării. Ne amintește de basmele din copilărie. Știți voi, acelea în care erau descriși copacii fermecați, pe care ni-i imaginam în fel și chip. Stejari de sute de ani cu ramuri întortocheate, liane, dune de nisip, cai sălbatici și mii de specii de păsări, toate creează un peisaj exotic și uluitor. — Prin grinduri și canale, de la Sulina spre Pădurea Letea — Pornind din Portul Sulina, traseul până la Pădurea Letea are o distanță de aproximativ 30 de kilometri. Dacă aveți norocul să îl găsiți liber pe ghidul de turism Mihai Călin, plimbarea cu barca va fi o plăcere, iar informațiile pe care el le oferă sunt foarte prețioase. Câteva dintre ele se regăsesc în acest articol, dar drumul este lung, iar Mihai are multe lucruri să vă spună. De la Sulina, se merge cu barca printr-o zonă mai sărăcăcioasă în vegetație, pentru că  este foarte aproape de mare. Se trece prin Canalul Cordon litoral de Nord, apoi se intră în Canalul Cardon. Acolo este o fostă gârlă, Canalul Bărbosu îi zice, despre care, localnicii spun că inițial a fost săpat de lipoveni sau  de ucraineni, ”excavatoare cu barbă”, cum erau denumiți pe vremuri. Pe traseu se trece de la vegetația sărăcăcioasă, la o zonă cu vegetație de stepă, apoi în cea de grinduri maritime, în zona de grinduri fluvio-maritime, urmată de o zonă cu plauri, acele insule plutitoare care se mișcă pe canal în funcție de modul în care bate vântul sau curentul, ori  chiar de la valurile produse de barcă. Într-un final se ajunge în satul Letea și se vizitează pădurea strict protejată. — Cu căruța trasă de cai, prin Pădurea Letea — Excursiile în Pădurea Letea se fac cu mașinile până la poartă. Da, până la poartă, deoarece pădurea este împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată, pentru a fi protejată de caii sălbatici, care mănâncă scoarța copacilor și lăstarii acestora. Apoi, urmează distracția pentru cei care nu s-au mai plimbat cu căruțele trase de cai.Traseul este de 8 kilometri, timp în care putem admira peisajele de vis și  să ne imaginăm cum se plimbau strămoșii noștri. De la coborârea din căruță, se parcurge pe jos un kilometru până la dunele de nisip. În tot acest timp, ghidul de turism Mihai Călin ne explică istoria acestei atracții turistice, un loc spectaculos din Delta Dunării. De la el am aflat că Pădurea Letea, împreună cu Pădurea Caraorman și Delta Dunării reprezintă al treilea loc din lume ca număr de specii de plante și animale, după Arhipelagul Galapagos și Marea Barieră de Corali. Peste 5500 de specii de plante și animale există în zonă și reprezintă raiul cercetătorilor, al biologilor marini, al botaniștilor și în general, al iubitorilor de natură, spune ghidul de turism Mihai Călin. Fotografii de păsări spun că ajung în rai, când au prilejul să vadă și să fotografieze berzele negre, foarte rare dealtfel, vulturi codalbi, lopătari, țigănuși, eretele mici și mari, stârcul mare, stârcul roșu, galben, pitic sau pe cel de noapte, privighetori, sticleți, caprimulg, buha, ciocănitoarea pestriță, vânturelul roșu sau cel de seară, gaia sură, gaia neagră, șorecari, șoimul încălțat, eretele de stuf, uliganul pescar, dumbrăvencele, prigorii, ciocănitorile și multe, multe alte specii de păsări.

Pădurea Letea a luat locul mării — În urmă cu 6000 de ani, în locul în care se află acum Pădurea Letea era marea. Tocmai de aceea sunt și multe dune de nisip. Cele mai înalte dune de acolo, au ajuns la un moment dat la 22 de metri, povestește Mihai Călin. Și aceasta, din cauza vântului, care le spulberă pe timpul iernii. Dunele sunt formate din scoică marină, iar nisipul este alb și extrem de fin. Un nisip numai bun de pus în clepsidră, cum spune Mihai Călin. Deoarece pe dune nu există vegetație, pe timpul verii temperatura crește uneori până la 60 de grade. Tocmai de aceea este indicată pentru această excursie o ținută de drumeție. Dacă faci imprudența să porți papuci vara și își iese piciorul din ei, faci bășici instantaneu, spune ghidul de turism Mihai Călin. O singură plantă, ”Cârcelul de nisip”, ephedra distachya după denumirea lui științifică, are rădăcină sub formă de rizomi s-a adaptat și crește pe dune, astfel că le stabilizează cumva și coboară până la apă. Această plantă face la sfârșitul lunii iunie niște fructe roșii care seamănă cu murele și au gust de pepene roșu. Dunele se înroșesc de la acele fructe, care sunt comestibile și evident, foarte gustoase, afirmă Mihai Călin. — Caii sălbatici din Pădurea Letea — Patria cailor sălbatici, ultimii cai liberi ai Europei… Este şi singurul loc de pe bătrânul nostru continent unde prin hăţişuri se găsesc liane lungi şi mlădioase, imposibil de rupt chiar şi de către cel mai puternic dintre oameni. Pădurea Letea este un tărâm magic, care, cum altfel, a născut mereu poveşti. Unele sunt greu de crezut dar au supravieţuit decenii de-a rândul şi dau locului un farmec aparte. Aşa este legenda viperelor din copaci, cele care la începutul secolului (spune tradiţia locului) îşi pândeau prada de pe ramurile bătrâne, se încordau şi săreau asupra victimei fie aceasta mică rozătoare a pământului, jivină de talie medie sau chiar fiu al lui Adam. Greu de crezare, dar bătrânii Letei spun că vipera pădurii chiar ataca astfel, pe vremuri, omul. Specialiştii spun că este doar o poveste menită să sperie copiii şi să îi împiedice să se avânte singuri prin pădure. Cine ştie… Tainele sunt multe, aşa cum sunt şi cele ale numelui purtat de această Pădure. Unii îl traduc ca sălaş de vară dar mulţi preferă să îi lege numele de o altă poveste. Aceasta din urmă spune că Letea vine de la Lete, numele unei frumoase cadâne, favorita unui paşă. Se spune că frumoasa şi-ar fi pierdut viaţa chiar în codrii grindului, cu sute de ani în urmă, şi că pentru ca numele ei să nu fie uitat niciodată, turcul a botezat astfel locul… O simplă poveste, veţi spune… o poveste frumoasă, care mai dă însă un pic de magie acestui tărâm de basm… — Mulți dintre turiștii care ajung în Pădurea Letea, vor să vadă, pe lângă dune și copacii seculari, caii sălbatici. În cea mai veche rezervație naturală din România, există aproximativ 2000 de cai sălbăticiți. Ei au fost abandonați de localnici în perioada comunistă, fie pentru că nu mai aveau cu ce să îi hrănească, fie după ce a fost declarată ”anemia infecțioasă”, o afecțiune care i-a determinat pe mulți deținători de cai să își abandoneze animalele. Ei s-au înmulțit de-a lungul anilor, iar în prezent se estimează că există între 3000 și 5000 de cai în toată rezervația și aproape 2000 de exemplare în zona Letea.

Stejarii seculari, atracția turiștilor — Indiferent că vorbim despre turiștii români sau străini, toți rămân impresionați de stejarii seculari din Pădurea Letea. Unul dintre ei are peste 780 de ani, alții au 400-500 de ani. Doar doi dintre acești copaci mai pot fi văzuți de vizitatori în cadrul traseelor turistice. Sunt două trasee pentru turiști: cel cu mașina, mai lung, care merge aproape de localitatea Periprava. Acesta însă, nu trece efectiv prin pădure, deoarece se merge pe grinduri. Spectacolul naturii ne este oferit de traseul rustic, cel cu căruța trasă de cai, care îi încântă  pe toți cei care îl aleg. Să nu uităm de lianele care ne dau impresia că ne aflăm în junglă. Ele s-au întins prin toată pădurea și sunt de mai multe feluri: vița de vie sălbatică, liana greacă și curpenul de pădure și pot avea chiar și o lungime de 25 de metri. — Jacques-Yves Cousteau a făcut cercetări în Delta Dunării — Jacques-Yves Cousteau a făcut cercetări timp de 6 luni în Delta Dunării cu o echipă de peste 30 de persoane, prin anii 1990-1991.  În urma studiilor pe care le-au făcut, pădurea Letea a intrat în patrimoniul UNESCO și a fost înființată Administrația Rezervația Biosferei Delta Dunării.  Ulterior au fost aduse multe specii de plante, pe care specialiștii le-au cultivat în Pădurea Letea, pe nisip. Ghidul de turism Mihai Călin spune că pepiniera de pini a fost cultivată în pădure în 1977-1978, în urma probelor de sol luate de acolo. Copacii s-au aclimatizat și acum este o mare pădure de pini la Letea. De la ghidul Mihai Călin am aflat că sunt și duzi pe nisipul de la Letea.Pădurea nu este compactă, așa cum sunt pădurile de deal. Există fâșii de copaci și dune de nisip longitudinale, orientate de la nord la sud, în sensul în care s-a retras marea. De asemenea, sunt și dune circulare, care au rămas ca  niște valuri congelate, ne povestește ghidul Mihai Călin. Marea s-a retras și au rămas dunele foarte mari, care pot fi văzute în pădure. — Unde este Letea? — Letea este o localitate situată în nord-estul județului Tulcea, în Delta Dunării, pe grindul Letea, la 102 de km de orașul Tulcea. Ea aparține de comuna C.A.Rosetti, care are în componență 4 sate. Sfiștofca și Periprava, locuite de ruși lipoveni, Cardon, un cătun în care locuiesc ucraineni și bulgari și Letea, care este un sat de ucraineni. În comuna C.A.RosettI trăiesc mulți moldoveni veniți în transhumanță cu oile din Moldova și din Republica Moldova.Pădurea Letea este frumoasă în orice anotimp, dar este spectaculoasă primăvara și toamna, când caii pasc liniștiți pe pajiști, florile ne încântă privirea cu multitudinea de culori, țânțarii nu ne mai deranjează, iar căldura nu este copleșitoare. O excursie în Pădurea Letea este o experiență deosebită, la finalul căreia veți avea telefonul plin de fotografii si puteti face si filmari cu camere de filmat sau cu drona.

Sursa — https://discoverdobrogea.ro/padurea-letea/

Sursa — https://identitatea.ro/padurea-letea-un-taram-de-legenda-un-loc-unic-europa-si-cea-mai-veche-rezervatie-naturala-din-tara-noastra/

Sursa — https://povestilemariinegre.ro/povesti-din-padurea-letea/

Lasă un răspuns