Spread the love

Bucovina se află în nord-estul României – între Munții Carpați și râul Prut. Bucovina este situată în partea de nord a regiunii Moldovei, la granița cu Ucraina. Notă: Regiunea Moldovei (denumită adesea în presa occidentală drept Moldova) nu trebuie confundată cu Republica Moldova, vecina sa estică.Bucovina rivalizează cu Transilvania când vine vorba de folclor bogat, frumusețe naturală și istorie uimitoare. Amplasată pe dealurile din nordul Moldovei, regiunea Bucovinei găzduiește una dintre cele mai mari comori de artă din lume: siturile patrimoniului mondial UNESCO ale mănăstirilor pictate din Bucovina. —  Bucovina , numită „ Țara codrilor de fag ”, este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României , cunoscută în toată lumea pentru mănăstirile pictate . Dar nu numai acestea alcătuiesc frumusețea acestei zone binecuvântate de Dumnezeu , ci și peisajele naturale  pe care le întâlnești aici , Munții Rarăului și dealurile (obcinele) împădurite ce o înconjoară. Bucovina este o regiune istorică a României extrem de bogată cultural, istoric și din punct de vedere al tradițiilor. De asemenea, regiunea se bucură de peisaje naturale excepționale și zone cu obiective turistice apreciate de turiștii de pretutindeni. Motive pentru a vizita Bucovina ai dacă eşti amator de istorie, cultură, îţi place mâncarea bună şi vrei să te relaxezi în mijlocul naturii, în mijlocul unor peisaje dosebite. Din fericire, sunt multe alte locuri din România cu aceste puncte forte, dar Bucovina are, “doar ale ei”, mănăstirile şi bisericile care au făcut-o celebră în toată lumea. În Bucovina, istoria se îmbină cu legenda, în cadrul unei civilizații vechi și cu un folclor aparte.

 Comori turistice: — Parcul Național Calimani – podiș vulcanic dominat de calderea Calimani
Parcul Natural Vanatori Neamț – casa bisonului Dragos Voda și rezervația sălbatică din Carpați
Parcul Național Ceahlau – Olimpul României, muntele sacru al dacilor, strămoșii poporului român. Asigurați-vă că aduceți binoclu, deoarece aproximativ 90 de specii de păsări pot fi văzute în zona parcului
Parcul Național Hasmas-Cheile Bicazului – chei spectaculoase și rezervorul natural Lacul Roșu. — Atracții culturale — Mănăstirile și bisericile cu fresce exterioare pictate ale Bucovinei: Voronet („Capela Sixtină a Răsăritului”), Moldovița, Sucevița, Umor, Probota, Arbore, Rasca.Vechile mănăstiri: Putna, Dragomirna, Bogdana-Rădăuți, Neamț , Agapia (una dintre cele mai mari mănăstiri de călugărițe din lumea ortodoxă) și Varatec. — Mâncare tradițională — Supă de fasole, varză murată, parjoale (versiunea locală a chiftelelor) sau iahnie (un fel de mâncare din fasole), sunt unele dintre preparatele preferate ale moldovenilor. Printre ciorbe și ciorbe iese în evidență ciorba de potroace, făcută cu măruntaiele de pui fierte cu morcovi, ceapă, pătrunjel, o lingură sau două de orez și aromate cu boruri. Și ți-e dor de sarmale (rulouri de carne în frunze de varză acră).Călătorii pot petrece patru sau cinci zile. Există atât de multe lucruri de făcut și de văzut că nu puteți termina nici măcar în 2 săptămâni: ciclism, camping, pescuit, drumeții, plimbări în natură, schi, viață sălbatică și observarea păsărilor, degustări de vinuri, numeroase locuri de explorat, muzee și multe altele.Bucovina este o regiune istorică care acoperă o suprafață de 10,441 km² care acoperă orașele adiacente: Radauti, Suceava, Gura Humorului, Campulung Moldovan, Worcester, Siret și Vicovu Superior în România și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Wizhnitz, Sadagura și Storojineț în Ucraina.Cel mai înalt vârf este vârful Giumalău, cu 1858 m altitudine.Cea mai bună perioadă pentru a vizita Bucovina este decembrie și din aprilie până în octombrie până la temperaturi continentale, cu veri calde și ierni reci și cu zăpadă. — Bucovina este una dintre cele mai frumoase provincii carpatice, este un ţinut fascinant prin istoria locului şi a oamenilor, prin armonia peisajului cu cele mai deosebite culori. Privită pe hartă, regiunea istorică Bucovina cuprinde spaţiul acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Siret şi Vicovu de Sus precum şi partea centrală şi de vest a regiunii Cernăuţi din Ucraina.Zonă a interferenţelor culturale, cu un peisaj deosebit de atractiv, Bucovina este emblematică pentru ospitalitatea oamenilor care poartă un respect aparte – poate mai mult decât în orice alta parte a Europei – locului unde îşi duc traiul. Ţara Fagilor asa cum i se mai spunea este prin excelenţă o vatră păstrătoare a unor valori spirituale şi materiale unice prin specificul lor.Bucovinei este apreciata pentru numeroasele manastiri construite de fosti domnitori precum Stefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu fiecare avand ceva specific: Humor culoarea rosu, Voronet-albastru, Sucevita-verde si Moldovita-galben.Bucovina | Bucovina reprezinta una dintre cele mai populare zone ale Romaniei deoarece aceasta impresioneaza prin caracterul sau istoric, geografic si turistic, dar si datorita monumentelor de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara ce au fost trecute in Patrimoniul UNESCO

Istoria Bucovinei — Bucovina (în germană Buchenland = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică, cuprinzând un teritoriu de 10.441 km², care acoperă zona adiacentă orașelor Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.Denumirea a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul „Bucovina” se poate traduce prin „Țara fagilor”. Termenul „bucovina”, în sensul de „pădure de fagi”, apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat, la 30 martie 1392, prin care dăruiește lui Ionaș Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului.Până în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte, o parte din Țara de Sus a Țării Moldovei. Ca realitate istorică, și ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 si 1918. Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptată oficial. Totuși, numele nu se impune decât treptat, o vreme continuându-se și utilizarea în paralel a unor denumiri mai vechi: Țara de Sus/Țara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun și Arboroasa. Acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenți români de la Cernăuți (Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Andreevici Morariu), care au înființat societatea cu același nume în 1875.Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic. — Situația politică internațională anterioară pierderii Bucovinei. — În secolul al XVIII-lea, Principatele Române au intrat într-o perioadă de criză. Autonomia lor a devenit din ce în ce mai precară, pentru că autorităţile otomane, alarmate de presiunea neîncetată a Austriei şi a Rusiei la graniţele de nord ale Imperiului, au intervenit după bunul plac în afacerile lor. Sultanul numea şi mazilea domnitorii după cum îi venea bine, impunea biruri noi şi secătuia ţările de bogăţiile lor agricole prin rechiziţii şi vânzări forţate. Rusia, care în calitate de ţară ortodoxă se considera a treia Romă – după ocuparea Constantinopolului de către turci, inaugura un şir de războaie antiotomane desfăşurate pe parcursul unei întregi epoci istorice. Stindardul creştin arborat în timpul războaielor antiotomane era, în fapt,  o mască, întrucât deopotrivă Austria şi Rusia vizau o expansiune teritorială.Ca urmare a războiului ruso – turc, desfășurat între anii 1768-1774 și care s-a soldat cu înfrângerea Imperiului Otoman, se încheie în anul 1774 la 21 iulie, Tratatul de pace de la Kuciuc-Kainargi conform căruia Moldova şi Muntenia, rămân sub suzeranitate turcească, însă ruşilor li se recunoaşte dreptul de control şi de apărare a Românilor contra abuzurilor turceşti precum și dreptul de a interveni pentru protejarea Ţărilor Române. Acesta a fost începutul protectoratului rusesc în principatele române. Prin consulii de la Iaşi şi Bucureşti, Imperiul Rus exercită un control şi au un amestec continuu în toate afacerile ţărilor române.Deşi trupele austriece au ocupat Bucovina încă din toamna anului 1774, din punct de vedere juridic ea va deveni oficial provincie austriacă la 7 mai 1775, printr-o convenţie încheiată între Imperiul Habsburgic şi Sublima Poartă – sub a cărei suzeranitate se afla Moldova, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei.

Delimitarea graniţelor s-a perfectat prin Convenţia din 12 mai 1776. Timp de 12 ani (între 1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administraţie militară austriacă, fiind condusã de guvernatorii militari Gabriel Fleiherr von Splény (1774-1778) şi Karl Freiherr von Enzenberg (1778-1786). — Între anii 1786-1848, Bucovina a fost încorporată Galiţiei, drept cel de-al 19-lea cerc (Kreis). Această perioadă este considerată de istoriografia română drept cea mai nefastă din istoria Bucovinei, opinie împărtăşită şi de o serie de istorici austrieci de prestigiu, precum şi de unii istorici ucraineni contemporani.În timpul administrării habsburgice, toți birocrații erau obligați să învețe limba română.  În anul 1793 s-a introdus învățământul obligatoriu în limbile germană și română, iar în 1875 s-a înființat Universitatea „Franz Josef” la Cernăuți.Recensământul din 1776 a reliefat faptul că în Bucovina, numărul de locuitori era de circa 70.000. Nu este știut cu exactitate procentul de români și alte etnii, deoarece abia în 1880 recensămintele din Austro-Ungaria conțin informații despre limba vorbită. Unele estimări pentru anul 1776, dau 85,33% români, 10,66% slavi și 4% alții.Conform recensământului din 1910, populația Bucovinei era 800.198 locuitori, dintre care 38,88% ruteni, 34,38% români, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,12% alții.Din punct de vedere politic, până în 1848, bucovinenii aveau doar opt reprezentanți români din partea lor, deputați, în parlamentul imperial de la Viena. Aceștia aveau drepturi egale cu ceilalți parlamentari, participau la dezbateri, iar cuvântările altor parlamentari le erau traduse în limba română.La 13 februarie 1848, înaintând un memorandum conducerii imperiale vieneze, o delegație a bucovinenilor cere mai multă autonomie în cadrul unirii sub coroana Austriei și crearea unui ducat românesc, iar „împăratul austriac să poată purta și titlul de mare duce al românilor”, ca o recunoaștere a românității Bucovinei.Astfel, la 4 martie 1849, ei obțin un statut de autonomie a Bucovinei în Imperiul Austriac, iar la titlurile imperiale ale împăratului Franz Josef se adăugă și acela de Mare Duce al Bucovinei.Este creată Dieta ducatului Bucovinei, care se întrunește pentru prima oară la 6 aprilie 1861. În cadrul acestei instituții erau reprezentate toate minoritățile, iar românii dețineau majoritatea. Președintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel mareșal al Bucovinei.Prin rezoluția imperială din 26 august 1861, Bucovina primește dreptul de a avea drapel propriu (culorile erau albastru și roșu, dispuse orizontal, având la mijloc stema Bucovinei), stemă (reprezentând capul de bour, încadrat de 3 stele), precum și toate drepturile adiacente statutului de Ducat al Imperiului Austriac.Cu prilejul proclamării monarhiei austro-ungare (1867) Bucovina a intrat în componenţa Cisleitaniei, depinzând direct de Viena, iar începând din anul 1873, Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rang de Mitropolie, cu denumirea de Mitropolia Bucovinei şi Dalmaţiei.

Spre deosebire de conaţionalii lor din Transilvania şi Basarabia, românii din Bucovina au avut o viaţă politică, naţională, religioasă şi culturală proprie. Fruntaşii politici bucovineni au practicat totdeauna faţă de Viena o politică protestatară, începând cu episcopii Dosoftei Herescu şi Isaia Baloşescu, urmând cu Hurmuzăcheştii, cu mitropolitul Silvestru, cu Gheorghe Popovici şi Iancu Flondor şi cu întreaga generaţie a Unirii. În rândurile bucovinenilor, pe lângă profesorii de teologie de la Cernăuţi, s-au afirmat în literatură şi ştiinţă personalităţi de marcă, precum istoricii Eudoxiu Hurmuzachi şi Dimitrie Onciul, Teodor Stefanelli, folcloristul Simion Florea Marian, scriitorii Iraclie Porumbescu şi Constantin Morariu, poetul Dimitrie Petrino, pictorul Epaminonda Bucevschi şi compozitorii celebri Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebiu Mandicevschi.După deschiderea Universităţii din Cernăuți, în 1875, facultăţile de drept şi de filosofie erau frecventate de studenţi români, organizaţi şi ei după sistemul german în societăţi academice ca: „Arboroasa”, „Junimea”, „Bucovina”, „Moldova” şi „Dacia”. La aceste facultăţi, ca şi la cea de teologie s-a putut forma pătura de intelectuali care, în luptă cu germanii şi ucrainenii, au întreţinut vie conştiinţa naţională românească până la Unirea cu România.Intrarea României în primul război mondial a fost motivată de dorinţa unirii teritoriilor vecine locuite de români, dar aflate sub stăpânire străină.Pentru a împiedica disoluţia Imperiului Austro – Ungar, împăratul Franz Iosef lansează, la 6 octombrie 1918, manifestul „Către popoarele mele credincioase”, prin care se proclama dreptul fiecărei naţiuni de a se bucura de autonomie în cadrul imperiului. La 14 octombrie 1918 se va constitui Consiliul Naţional Român, ce va avea un rol important în realizarea unirii Bucovinei cu România. Printre cei care au luptat pentru unirea Bucovinei pot fi amintiţi: Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor, Sextil Puşcariu. La 28 noiembrie 1918 s-a organizat un Congres general la Cernăuţi şi s-a proclamat unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei cu România, reparând în acest fel actul de forţă  la 1775. Unirea Bucovinei cu România este recunoscută oficial, în 1919, prin tratatul de pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la data de 10 septembrie 1919.Bucovina a fost integrată în viaţa politică şi administrativă a Regatului întregit, acest lucru realizându-se cu totul după votarea Constituţiei Mari din 1923. Hotărârea de unire din 1918 a avut ca fundament unitatea etnică, de limbă şi cultură a românilor de pretutindeni. În iunie 1940, urmare a Pactului  Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică. În această perioadă, au fost masacrați 3000 de români care se retrăgeau pașnic spre România, la Fântâna Albă. Autorii masacrului sunt ofițeri din trupele NKVD. Rusia nu a recunoscut încă acest masacru.În urma campaniei miltare din vara anului 1941 teritoriile româneşti răpite de URSS în iunie 1940 au fost reintegrate în graniţele României.După eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului român, ci au funcționat ca regiuni conexe, conduse de câte un guvernator. În guvernământul Bucovinei au intrat cele cinci județe din Bucovina (Câmpulung, Suceava, Rădăuți, Storojineț și Cernăuți), județul Hotin din nordul Basarabiei, iar din octombrie 1941 și judetul Dorohoi.Guvernamântul Bucovinei a avut trei guvernatori: locotenent-colonelul Alexandru Rioșanu, mort în urma unei operații nereușite la 30 august 1941, generalul Corneliu Calotescu, unul dintre responsabilii deportărilor din 1941 și 1942 și generalul C.I. Dragalina, care a devenit guvernator în 1943. Basarabia a fost pusă sub administrația generalului Constantin Voiculescu.În anul 1944, România pierde din nou  Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. În urma Convenţiei de armistiţiu cu Naţiunile Unite graniţa de est a României revine la liniile trasate de sovietici în luna iunie 1940.

Cele mai frumoase locuri de vizitat in Bucovina —  Bucovina , numită „ Țara codrilor de fag ”, este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României , cunoscută în toată lumea pentru mănăstirile pictate . Dar nu numai acestea alcătuiesc frumusețea acestei zone binecuvântate de Dumnezeu , ci și peisajele naturale  pe care le întâlnești aici , Munții Rarăului și dealurile (obcinele) împădurite ce o înconjoară. Bucovina este o regiune istorică a României extrem de bogată cultural, istoric și din punct de vedere al tradițiilor. De asemenea, regiunea se bucură de peisaje naturale excepționale și zone cu obiective turistice apreciate de turiștii de pretutindeni. Motive pentru a vizita Bucovina ai dacă eşti amator de istorie, cultură, îţi place mâncarea bună şi vrei să te relaxezi în mijlocul naturii, în mijlocul unor peisaje dosebite. Din fericire, sunt multe alte locuri din România cu aceste puncte forte, dar Bucovina are, “doar ale ei”, mănăstirile şi bisericile care au făcut-o celebră în toată lumea. În Bucovina, istoria se îmbină cu legenda, în cadrul unei civilizații vechi și cu un folclor aparte. Mânăstirea Putna, Manastirea Voronet, Manastirea Humor, Manastirea Moldovita, Manastirea Sucevita, Chilia lui Daniil Sihastrul, Stațiunea Vatra Dornei, Muzeul Satului Bucovinean, Castelul Dracula, Cetatea de Scaun a Sucevei, Pietrele Doamnei, Salina Cacica, Muzeul Oului.Să admiri fațadele pictate ale mănăstirilor , să urci  Pietrele Doamnei , să vizitezi Cetatea de scaun a Sucevei și Satul Bucovinean , să admiri frumusețea lingurilor din muzeul ce se află în Câmpulung sau ouălele din Muzeul  din satul Vatra sunt doar câteva dintre deosebitele obiective turistice pe care poți să le vizitezi dacă ajungi în Bucovina .

Sursa — https://www.enjoyromania.net/bucovina/

Sursa — https://suceavalive.ro/istoria-bucovinei/

Sursa — https://www.observatorulph.ro/lifestyle/81977-cele-mai-frumoase-locuri-de-vizitat-in-bucovina

Sursa — https://romania.directbooking.ro/prezentare-bucovina-informatii-poze-imagini-31721.aspx

Lasă un răspuns