Spread the love

Delta Dunării este o unitate de relief situată în estul României pe cursul Dunării, fiind cea mai nouă unitate de relief a țării, o câmpie aflată în stadiul de formare. Procesul de aluvionare este realizat de Dunăre care la vărsarea în Marea Neagră depune anual însemnate cantități de aluviuni, contribuind astfel la creșterea Deltei. Delta Dunării este cea de a două deltă din Europa și a cincea din lume din punctul de vedere al mărimii sale și este cea mai bine conservată din Europa. De asemenea este considerată a fi cea de a treia zonă ca importanță ecologică din lume. În 1991 a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, ca rezervație a biosferei. Din suprafața totală de 4152 kmp ai deltei , 3446 aparțin României, restul revenind Ucrainei. Dacă includem și complexul lagunar Razim Sinoe, teritoriul Deltei crește la 5165 kmp. Din punct de vedere genetic și al statutului de parte a patrimoniului mondial complexul Razim Sinoe face parte din Delta Dunării. Relieful — Delta Dunării este o câmpie aluvială în formare unde domină zonele mlăștinoase, acoperite de stuf și vegetație abundentă și un număr mare de lacuri și canale. Delta are aspectul unui triunghi echilateral de mari dimensiuni având laturile de circa 75-80 de km. Altitudinea medie este de 0.52 m, mare parte a teritoriului fiind sub un metru iar 20% din Delta Dunării se află sub nivelul mării. Dunele și grindurile sunt cele mai mari formațiuni din deltă, ele fiind și cele mai înalte zone ale acestui paradis al apelor (Grindul Letea â€“ 12.4 m, Grindul Caraorman â€“ 7 m). Cele mai insemnate grinduri din Delta Dunării sunt: grindurile fluviale (Chilia, Caraorman, Pardina, Stipoc), grindurile fluvio-maritime(LeteaSărăturileCrasnicol) și grindurile mai mici Zăton BuhazCruceaCrețuC.A. Rosetti. Teritoriul Deltei Dunării poate fi împărțit în două subregiuni geografice: Delta propriu zisă (situată între brațele fluviului) și complexul lagunar Razim Sinoe, aflată la sud de brațul Sfântu Gheorghe. De asemenea se mai practică o altă delimitare și anume delta fluvială și delta maritimă.

Formarea Deltei Dunării — Delta Dunării s-a format într-un vechi golf al Mării Negre, Golful Tulcea. Acesta a fost umplut cu aluviuni incepând cu perioada Cuaternară. Umplerea s-a realizat în mai multe faze fiind favorizată de fluxul și refluxul mic din Marea Neagră. Prima faza a constat din formarea unui cordon litoral care a barat parțial Golful Tulcea. În faza a doua golful este închis în întregime transformându-se în lagună. În faza următoare, a treia laguna este umplută cu aluviuni și în zona mlăștinoasă nou formată se conturează brațul Sfântu Gheorghe â€“ cel mai vechi braț al Dunării. Tot în această fază se închide golful Babadag, formându-se complexul lagunar Razim Sinoe. În faza a patra cordonul litoral inițial este străpuns pe aliniamentul actualei localități Crișan de un nou braț al Dunării – Sulina, care avansează rapid spre mare datorită cantității mari de aluviuni. În faza a cincea cordonul litoral este străpuns din nou de această dată de brațul Chilia, în dreptul viitoarei localități Periprava. În prezent acest braț transportă cea mai mare cantitate de apă și aluviuni, contribuind la formarea unor noi teritorii ale Deltei Dunării. — Brațele Deltei — La ceatalul Ismail (la Pătlăgeanca) Dunărea se desparte în brațele Chilia (la nord) și Tulcea (la sud). Cel de al doilea se bifurca la rândul său la Ceatalul Sfântu Gheorghe în brațele Sulina și Sfântu Gheorghe, acesta din urmă fiind cel mai sudic braț al Dunării și cel mai vechi dintre toate. —

  • Brațul Chilia, cel mai nordic, are o lungime de 104 km, transportă aproximativ 60% din apele și aluviunile Dunării și formează pe o bună porțiune granița României cu Ucraina.
  • Brațul Sulina este cel mai scurt, doar 71 de km, este rectiliniu și datorită faptului că pe ea se desfășoara navigația vaselor maritime este în permanență dragat.

Brațul Sfântu Gheorghe, cel mai sudic, are o lungime de 112 km și transportă 22% din debitul Dunării. În dreptul acestui braț începând cu secolul 19 a inceput să se formeze o deltă secundară (Insulele Sacalin) care în prezent are o lungime de 19 km.

Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului

Rezervațiile — Pe teritoriul Deltei Dunării au fost create mai multe rezervații naturale fiecare cu specificul său propriu și cu elemente protejate specifice. Printre cele mai importante rezervații amintim:

  • Roșca-Buhaiova
  • Lacul Nebunu
  • Pădurea Letea
  • Vătafu-Lunguleț
  • Istria-Sinoie
  • Grindul Lupilor
  • Pădurea Caraorman
  • Insula Popina
  • Lacul Răducu
  • Arinișul Erenciuc
  • Sărături Murighiol
  • Sacalin Zătoane
  • Lacul Belciug
  • Periteașca-Leahova
  • Capul Doloșman
  • Grindul Chituc
  • Lacul Rotundu
  • Lacul Potcoava

Clima — Clima din Delta Dunării este temperat continentală cu influențe pontice pe alocuri cu climat semiarid. Precipitațiile sunt scăzute, în jur de 360 mm pe an iar nebulozitate este cea mai scăzută din România. Temperatura medie multianuală este de 11 grade Celsius. Verile sunt călduroase cu precipitații minime, iarnile sunt relativ blânde cu strat de zăpadă minim și care se menține doar scurte perioade de timp în iernile mai aspre. — Apele — Teritorul Deltei este prin excelență un ținut al apelor. Zecile de lacuri, canale, gârle și mlaștini care intră în componența sa sunt elementele principale ale sistemului hidrografic al biosferei Deltei Dunării , bineînțeles alături de brațele principale ale Dunării. Printre cele mai importante lacuri amintim: Roșu, Puiu, Puiuleț, Lumina, Tătaru, Merhei, Matița, Fortuna, Gorgova, Trei Ozere, Erenciuc. Canalele sunt dacă vreți sistemul principal de circulație în Deltă, ele asigură improspătarea apelor din lacuri și suportul pentru transportul pe apă. Cele mai mari canale sunt: Dunavăț, Cordon Litoral, Litcov, Dranov, Caraorman, Crasnicol. Dintre gârle trebuie enumerate: Păpădia, Litcov, Lopatna, Șontea. — Fauna — Fauna Deltei este probabil cel mai important factor pentru care acest teritoriu a fost declarat ca și rezervație a biosferei. — Păsările reprezintă faima Deltei Dunării, aici se intâlnesc peste 327 de specii de păsări ceea ce este cea mai bogată și variată colonie de păsări din Europa. Din totalul speciilor de păsări 218 cuibăresc în Deltă, restul fiind doar în trecere, fiind prezente doar în anumite sezoane. Dintre speciile de păsări ocrotite din Delta Dunării amintim: pelicanul comun și pelicanul creț, piciorongul, ciocintors, egreta mică și egreta mare, lopătarul, călifarul alb și călifarul roșu, lebăda mută și lebăda cântătoare precum și una dintre cele mai rare păsări din Europa: vulturul codalb. — Peștii sunt atracția celor împătimiți în arta pescuitului sportiv. Aici trăiesc 110 specii de pești dintre care 75 sunt specii de apă dulce. Printre cele mai valoroase specii de pești din Deltă se numără cu siguranță sturionii. Aceștia sunt apreciați mai ales datorită icrelor negre (caviarul). Dintre speciile de sturioni existente pe plan mondial sunt prezente în Delta Dunării: morunul, nisetrul, păstruga (sturionii marini), cega și viza (sturionii de apă dulce). Alte specii de pești: scrumbia (pește migrator), crapul, carasul, bibanul, știuca, somnul (cel mai mare pește din Deltă – poate ajunge chiar și la 400 de kilograme), salăul, avatul, roșioara. — Mamiferele sunt reprezentate mai ales de animale de talie mică: vidra, nurca, dihorul, enotul, vulpea. — Reptile și amfibieni se intâlnesc la tot pasul. Cele mai reprezentative fiind broaștele țestoase și șerpii de apă. Flora — Vegetația Deltei este luxuriantă, pe alocuri vizitatorul are impresia că se află într-o veritabilă junglă. Putem deosebi mai multe tipuri de plante: plante de uscat , plante riverane și de plaur și plante cu frunze plutitoare. Dintre plantele de uscat menționăm plopul, arinul, salcia albă, frasinul. Plantele riverane și de plaur sunt reprezentate de stuf, papură, măcriș, floarea de nu mă uita, feriga de apă, izma broaștei. Un aspect interesant de notat este faptulo că Delta Dunării reprezintă cea mai compactă suprafață stuficolă din lume (circa 240 000 de hectare). În ceea ce privește plantele cu frunze plutitoare, ele sunt reprezentate de nufărul alb (Castalia Alba), nufărul galben, iarba broaștelor, limba apei, ciulinii de baltă. Un element de vegetație aparte îl reprezintă plaurii â€“ aceștia sunt insule de vegetație plutitoare, un veritabil amestec de rădăcini, ierburi, stuf și resturi organice. Plaurii se formează atunci când în rizomii de stuf (tulpinile subterane ale stufului) se acumulează gaze care duc la ridicarea stratului de stuf. Plaurii sunt de mai multe tipuri: mobili (se deplasează liber), împotmoliți și fixați. Plaurii pot fi periculoși pentru navigație deorece împinși de vânt pot închide canalele sau lacurile îngreunând semnificativ navigația. — Populația — Delta Dunării este cea mai puțin populată zonă din Europa temperată, densitatea medie fiind de 2 locuitori la kmp. Populația totală se ridică la aproximativ 15000 de locuitori din care 4600 în orașul Sulina iar restul în 27 de sate. Dintre aceste sate doar 3 au mai mult de 500 de locuitori. Printre cele mai importante localități se numără: Sulina, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche, Crișan, Malicu, Pardina, Mila 23, Caraorman, Periprava. În ceea ce privește componența etnică a locuitorilor aici putem întâlni o gamă variată de naționalități. Alături de români trăiesc ruși lipoveni, turci, tătari, ucrainieni. — Adevarul despre formarea Delta Dunarii este ca apele Marii Negre nu au ajuns niciodata la Tulcea ca sa formeze un golf.Cercetatorii au stabilit ca cochiliile scoicilor descoperite in zona litorala a Marii Negre ce dateaza de cca 7-8 mii de ani apartin molustelor de apa … dulce.

Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului
Delta Dunarii Romania-In opinia Turismului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *