Spread the love
Bucovina taramul Sfant al Bisericilor si Manastirilor Ortodoxe

Moldova este regiunea din nord-estul Romaniei, cuprinzand teritoriul ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea in 1776 a regiunii de nord-vest numita Bucovina si in 1812 a jumatatii de rasarit din Principat numita Basarabia (Republica Moldova).Regiunea Moldova este alcatuita din urmatoarele judete: Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Neamt, Bacau, Vrancea si Suceava.Regiunea istorica Bucovina cuprinde un teritoriu in Romania acoperind astazi zona oraselor Suceava, Radauti, Campulung Moldovenesc, Siret, Vicovu de Sus, si din Ucraina: Cernauti si Storojinet. — Istorie Bucovina — Bucovina a fost locuita de romani din cele mai vechi timpuri, facand parte din voievodatul Moldovei, iar mai apoi fiind anexat de catre Austria in anul 1775. In anul 1849 devine Ducatul Bucovinei, unindu-se ulterior cu celelalte provincii romanesti in Romania Mare in anul 1918, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial, partea sa de nord sa fie ocupata de URSS, ajungand dupa destramarea acesteia parte a Ucrainei. In imagine – harta Bucovina (portocaliu deschis) si Moldova (portocaliu inchis). Moldovenii se trag din triburile daco-getice romanizate. Perioada de ocupatie romana a Daciei (Transilvania, Oltenia, Dobrogea si Bugeacul) a creat o noua cultura prin romanizarea de catre colonistii romani a populatiei locale. Prin aceasta regiune au trecut multe popoare migratoare: hunii, slavii, avarii, bulgarii, iasii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii si tatarii.
Iasii erau un popor iranic inrudit cu actualii Oseti din Caucaz, si stapaneau centrul tarii, zona numita Civitas iassiorum (azi Iasi), in timp ce Valea Nistrului si Bugeacul erau stapanite de tatari. In secolul XIV-lea, Ungaria si-a extins influenta si in aceasta zona, invingandui pe tatari si il lasa pe Dragos de la Bedeu cneaz in Maramures, ca voievod a unei marci impotriva tatarilor: Moldova.In anul 1359, opt ani mai tarziu, un alt cneaz din Maramures, Bogdan de la Dolha, trece in Moldova, il alunga pe nepotul lui Dragos si declara independenta Moldovei. Urmasii lui Bogdan au unificat sub stapanirea lor tot teritoriul dintre Carpati, Nistru, Dunare si mare, stabilind in calea tatarilor tabere de ostasi secui de la care au ramas denumirile de Miclauseni, Orhei, Chisinau si Ciobruci. In timpul lui Dragos din Bedeu tinuturile Moldovei se intindeau de la Carpati si raurile Ceremus si Siret, de o parte si de alta a raului Moldova. Urmasii sai si-au intins stapanirea mai ales spre sud si est, ajungand pana la hotarul Poloniei, cu Lituania si cu tatarii, la vest Muntii Carpati, hotar cu Transilvania, iar la sud o linie legand Carpatii de Marea Neagra, trecand mai jos de Bacau, hotar cu Tara Romaneasca. Stefan cel Mare este cel mai vestit domnitor moldovean, a luptat in 36 de batalii majore, castigand 34, si doar doua nedecis. A ramas pe tron in timp ce adversarii sai au parasit tara cu pierderi foarte mari. In acea perioada, in Evul Mediu, atunci cand un domnitor pierdea o lupta in propria tara, ori era ucis, ori era alungat peste hotare.

La sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare, independenta Moldovei era nesigura, din cauza pericolului turcesc. Pentru a asigura independenta tarii, Stefan a fost nevoit sa le cedeze turcilor Chilia, Cetatea Alba si Insula Serpilor.
Dupa Stefan cel Mare, cei care au urmat la domnie au decazut si saracit tara. Comertul periclita, nu mai aveau flota, armata a fost inlocuita de trupe de mercenari albanezi sau maghiari, iar serbia deposeda taranii si-i lega de glie.In 1512 Moldova a cazut sub influenta puterii otomane, devenind un stat tributar al Imperiului Otoman pentru urmatorii 300 de ani. Moldovenii au platit un tribut scump anual, dar pe langa aceasta au mai pierdut si cateva teritorii: Tinuturile Tintului, Lungai si Tighinei (numite de atunci incoace Bugeac) intre anii 1534 si 1538, si mai tarziu tinutul Hotinului, in anul 1713. (In stanga, cu albastru Moldova, cu verde Basarabia (azi Republica Moldova), cu roz teritoriile aflate azi in Ucraina). In anul 1792, Imperiul Otoman in urma Tratatului de la Iasi a fost fortat sa cedeze teritoriile detinute in regiunea Transnistria, catre Imperiul Rus. Dupa razboiul din 1806, rusii au mai anexat trei noi teritorii: Hotin, Bugeac (Basarabia), si tinutul moldovenesc dintre Prut si Nistru. Imperiul Rus a preluat numele de Basarabia pentru a desemna intreg teritoriul anexat in 1812, cu capitala la Chisinau. Prin Tratatul de la Paris se stipula ca Moldova si Tara Romaneasca sa fie puse sub granita colectiva a celo sapte puteri straine, care au semnat tratatul de retrocedare a Sudului Basarabiei catre Moldova, adica a ocolurilor Cahul, Bolgrad si Ismail. In 1859, Principatul Moldovei s-a unit cu Tara Romaneasca, prin alegerea unui singur domn pentru ambele principate, Alexandru Ioan Cuza. Astfel s-a pus baza statului modern Romania. In 1878 in urma Tratatului de la Berlin, Romania a pierdut din nou sudul Basarabiei catre Imperiul Rus.
In Basarabia (astazi numita Republica Moldova) Rusia a alungat turcii si tatarii spre Imperiul otoman, iar romanii moldoveni spre Romania, inlocuindu-i cu bulgari si gagauti veniti din sudul Dunarii, cu nemti veniti din Svabia, cu rusi si ucrainieni. Dupa Primul Razboi Mondial s-a realizat Marea Unire, prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat, recapatandu-si unitatea pentru prima oara de la 1484 incoace. Anumite legi democratice, datorita actiunii deputatilor moldoveni, au fost extinse ulterior in toata tara. Printre ele mai importante sunt: dreptul de vot pentru femei si reforma agrara. In 1940 Romania a pierdut si partea de nord a Transilvaniei, iar sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a fost cedat Bulgariei. Pentru a recupera teritoriile pierdute, Romania a intrat in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in contextul pactului intre Hitler si Stalin, Romania a pierdut din nou teritorii atat la est cat si la vest. Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au revenit Uniunii Soviectice, iar doua treimi din Basarabia au fost combinate cu Transnistria pentru a forma RSS Moldoveneasca. Restul a fost oferit RSS Ucrainene.
Au recuperat in schimb nordul Transilvaniei, insa Bucovina de Nord, Basarabia, Tinutul Herta si sudul Dobrogei au ramas pierdute. In anul 1991 RSS Moldoveneasca a devenit independenta, sub numele de Republica Moldova, insa partizanii prin declaratiile lor neprietenesti au reusit sa starneasca impotriva lo un larg front anti-romanesc, iar dupa ani de ostilitate inter-etnica au castigat in final comunistii pro-rusi, acum la putere.

Bucovina Veche
Bucovina taramul Sfant al Bisericilor si Manastirilor Ortodoxe
Cetatea de Scaun a Sucevei

Suceava – – In Suceava se pot gasi o serie de atractii turistice: Planetariul din Suceava, Ruinele Palatului Domnesc, Monumentul de arhitectura medievala Mirauti, Hanul Domnesc, precum si cetatile Scheia si Cetatea de Scaun a Sucevei. Tot aici se afla si muzeele: Muzeul Ciprian Porumbescu, Muzeul de Istorie si Muzeul Stiintele Naturii.
Se poate vizita si Manastirea Putna, lacas de istorie si de legenda, aflata la 72 km de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Zamca, construita in anul 1606 si Manastirea Sf. Ioan. — Bucovina — Zona Bucovinei este cunoscuta pentru manastirile construite de fosti domnitori si boieri moldoveni, precum Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu etc.Una dintre cele mai vizitate manastiri este Manastirea Sucevita (in sanga in imagine, si in prima imagine din articol), situata la 18 km de Radauti. Traditia aseaza pe valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica de lemn si o schivnicie de pe la inceputul secolului al XVI-lea.
Legenda spune ca, mai tarziu, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, manastirea este datata la 1582, in vremea domnitorului Petru Schiopul.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cele mai frumoase locuri de vizitat în Bucovina

Bucovina este o regiune istorică a României extrem de bogată cultural, istoric și din punct de vedere al tradițiilor. De asemenea, regiunea se bucură de peisaje naturale excepționale și zone cu obiective turistice apreciate de turiștii de pretutindeni. Motive pentru a vizita Bucovina ai dacă eşti amator de istorie, cultură, îţi place mâncarea bună şi vrei să te relaxezi în mijlocul naturii, în mijlocul unor peisaje dosebite. Din fericire, sunt multe alte locuri din România cu aceste puncte forte, dar Bucovina are, “doar ale ei”, mănăstirile şi bisericile care au făcut-o celebră în toată lumea. În Bucovina, istoria se îmbină cu legenda, în cadrul unei civilizații vechi și cu un folclor aparte.

Cele mai frumoase locuri de vizitat în Bucovina

Mânăstirea Putna

Mânăstirea Putna

Prima ctitorie a Voievodului Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna a fost sorocită loc de odihnă veşnică pentru domnitor şi familia sa. Zidirea a început la un an după cucerirea cetăţii Chilia, în vara anului 1466. De-a lungul timpului, mânăstirea a fost supusă mai multor lucrări de reconstruire, dar rămâne în continuare una dintre cele mai frumoase locuri de vizitat în Bucovina. Turnul Tezaurului, constuit în anul 1481, este singura clădire rămasă încă de pe vremea marelui voievod Ştefan cel Mare, în interiorul turnului fiind adăpostite bogăţiile mânăstirii.

Mânăstirea Putna

Manastirea Voronet

Manastirea Voronet

Construita de Stefan cel Mare in 1488, Voronet este, probabil, cea mai cunoscuta manastire din Romania. Si asta datorita celebrului “albastru de Voronet”, culoarea unica cu care sunt pictati peretii acesteia. Legenda spune ca manastirea a fost ctitorita de Stefan dupa o vizita la calugarul Daniil Sihastrul, care i-a spus sa nu predea tara turcilor iar daca va izbandi in lupta cu acestia, sa ridice o manastire in numele Sfantului Gheorghe. Picturile exterioare (realizate de teologul Grigore Rosca) sunt absolut fabuloase: compozitii unice, stralucitoare, teme de mare impact, originale si inspirate inclusiv din traditiile locurilor (apar, de pilda, instrumente muzicale moldovenesti, precum cobza sau buciumul). Albastrul de Voronet, culoare ce face parte din cromatica bucovineana aparte (alaturi de alte culori precum albul de Humor, ocrul, galbenul, ruginiul etc) isi pastreaza de circa 500 de ani misterul compozitiei. Nuanta vie, care, in bataia soarelui, straluceste incredibil la atat de multa vreme de la aplicarea ei, a devenit celebra. Iar una dintre explicatiile-legenda pentru care aceasta culoare este unica ar fi ca pictorilor bisericii li se trimiteau cantitati uriase de tuica, pentru a lucra mai cu spor. Cum acestea nu puteau fi consumate in totalitate, se spune ca amestecul culorilor lor n-ar fi strain de calitatile “artistice” ale prunelor.
Astazi, manastirea face parte din patrimoniul UNESCO.

Manastirea Voronet
Manastirea Voronet

Manastirea Humor

Manastirea Humor

Logofatul Toader Bubuiog se face “vinovat”de construirea acestei manastiri, in anul 1530, prin urmare ctitoria fiind cumva particulara, deoarece Bubuiog nu era un conducator. Purtand hramul Adormirea Maicii Domnului, Humor a fost fortificata in 1641 de catre Vasile Lupu, care a construit ziduri de jur-imprejur. Biserica are peretii exteriori pictati iar frescele din interior sunt realizate in stilul celorlalte manastiri bucovinene, precum Voronet, Arbore, Moldovita sau Sucevita. — Credinţa, ultimul bastion al românilor. Stareţa Mănăstirii Humor, maica Parascheva Sorohan: „Mi-a plăcut afirmaţia unui părinte grec, anume că Moldova, și în special Bucovina, este altarul României” — Maica Stareță Parascheva Sorohan: Poporul român, România și fiecare suflet în parte, bineînțeles, are nevoie de spiritualitate. El s-a născut prin spiritualitate, altfel nu se poate. Dumnezeu a zămislit sufletul, și pe urmă s-a creat ființa. Așadar, fără Dumnezeu nu poate exista nimic. Evident că matricea românească ar trebui să fie, în special, spiritualitatea românească. — Maica Stareță Parascheva Sorohan:  — Tocmai am citit, aseară, un cuvânt scris de către un părinte grec care a vizitat Moldova, și mi-a plăcut foarte mult afirmația lui: „Moldova, și în special Bucovina, este altarul României”. Mi se pare nu doar frumoasă afirmația, ci și reală. Cred că spune mult, dar sigur că fiecare dintre noi are de lucrat cu sufletul său – de la naștere, până la plecarea în veșnicie. Adică, nu ne-am născut și gata, suntem ceva! Noi trebuie să creștem duhovnicește în fiecare zi a vieții noastre astfel ca, la înfățișarea în fața Creatorului, să putem da un răspuns bun și să primim din partea Lui cuvântul: „Veniți la Mine, binecuvântații Tatălui Meu!”

Maica Stareță Parascheva Sorohan — Stareţa Mănăstirii Humor
Imagine surprinsă la Mănăstirea Humor, Bucovina, în mai 2017. Credinţa şi speranţa în triumful Binelui sunt atribute care definesc substanţa poporului român
Manastirea Humor
Manastirea Humor
Manastirea Humor

Manastirea Moldovita

Manastirea Moldovita

Moldovita a fost construita in 1532 de catre Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare, si a fost pictata in anul 1537, atat in interior cat si in exterior. Fresca de pe peretele sudic este conservata foarte bine. Am remarcat de la bun inceput ca maicile care traiesc aici sunt excelenti ghizi pentru grupurile de turisti straini – o nota foarte buna in contextul turistic. Manastirea e cocheta si dichisita, apropierea bisericii de chiliile pline de flori dand o nota aparte. In curtea interioara exista inclusiv o statuie a lui Petru Rares. — Despre Mânăstirea Moldovița se spune că a crescut singură contopindu-se cu natura înconjurătoare. Culorile de bază ale picturii exterioare se îmbină perfect cu verdele ierbii și albastrul cerului. Silueta bisericii se proiectează în mijoclul unei naturi primitoare, înconjurate de munți semeți și pârâuri cristaline. Mânăstirea Moldovița este situată la hotarul Moldovei de nord. Istoria construcției ei se pierde în negura timpului, prima atestare istorică fiind la început de secol XV. Astfel Mânăstirea Moldovița este una dintre cele mai vechi mânăstiri bucovinene. Cu toate acestea biserica actuală a Mânăstirii Moldovița a fost ridicată abia în anul 1532 sub ocrotirea lui Petru Rareș. Prin istoria ei, valoarea artistică, arhitectura și pictura ei originală, prin culorile vii și prospețimea picturii ce îmbracă armonios pereții bisericii, Mânăstirea Moldovița are o valoare deosebită. Este una dintre bisericile unice în lume. Pictura, la fel ca la „surorile” ei, reprezintă o lecție de istorie și religie. Scenele religioase se împletesc cu cele istorice, dar și culturale. Astfel pe pereții exteriori se găsesc scene precum „Asediul Constantinopolului” sau „Filosofii antici„. De asemenea, este de remarcat faptul că, deși timpul a trecut nemilos peste mânăstire și intemperiile nu au ferit-o, culorile s-au păstrat vii și proaspete. Siluetele înalte și elegante ale tuturor personajelor sunt în acord perfect cu suprafața curbă a absidelor. Și toate acestea sunt în concordanță cu arhitectura bisericii. La Mânăstirea Moldovița se observă o încercare de umanizare a figurilor sfinților, o apropiere de planul uman al celor care îi calcă pragul.Biserica Mânăstirii Moldovițanu este ornată numai cu scene, ci are multe elemente din folclorul moldovenesc. Astfel se regăsesc motive florale și geometrice preluate de la costumele și țesăturile Moldovei de nord. În ceea ce privește arhitectura Mânăstirii Moldovița, aceasta îmbină elemente de artă bizantină și gotică. Totuși aici se regăsesc și elemente arhitecturale noi cu influențe de gotic transilvănean târziu. Biserica Mânăstirii Moldovița este mult mai înaltă și mai mare decât celelate biserici din Moldova. Se pare că însăși așezarea ei a fost o alegere strategică. Situată la granița dintre Moldova și Transilvania, Mânăstirea Moldovița a ținut și loc de punct de observație. Apropierea de Transilvania este motivul pentru care o parte dintre meșterii care au participat la construcția bisericii erau transilvăneni. Ei au adus nu numai forța de muncă, ci și o bucățică din stilul bisericilor transilvănene. Pridvorul deschis cu cinci arcade mari dă impresia de măreție. Acesta este un element nou în rândul bisericilor din Moldova. Mânăstirea Moldovița a fost totodată un important centru cultural. După tradiția vremii, în incinta Mânăstirii Moldovița s-au copiat și împodobit multe cărți și manuscrise. Mânăstirea este acum un loc pașnic unde oamenii vin să se liniștească, să fie mai aproape de Dumnezeu. Liniștea monahală este întreruptă doar de trilul vesel al păsărilor și se susurul dulce al celor două pârâie care îi stau strajă.

Manastirea Moldovita
Manastirea Moldovita, Bucovina, Romania.
Manastirea Moldovita

Sursa — https://www.observatorulph.ro/lifestyle/81977-cele-mai-frumoase-locuri-de-vizitat-in-bucovina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *