Spread the love
Bucovina este Altarul României

O parte din Bucovina (nordul) face astăzi parte din regiunea Cernăuţi, Ucraina. Teritoriu locuit de români din cele mai vechi timpuri, el a făcut parte din voievodatul Moldovei, apoi anexat de Austria în 1775, unit în România Mare la 15 / 28 noiembrie 1918, ca după cel de-al doilea Război Mondial partea de nord să fie ocupată de U.R.S.S., devenind, după destrămarea acesteia, parte a Ucrainei (regiunea Cernăuţi).Pînă în 1774 nu putem vorbi de o istorie propriu-zisă a Bucovinei, aceasta fiind integrată în cadrul Moldovei. Ca realitate istorică şi nume de ţară, Bucovina a existat în cuprinsul Imperiului Habsburgic pe parcursul a 144 ani (1774-1918).O dată cu debutul stăpânirii habsburgice a fost adoptată oficial denumirea de „Bucovina”. Totuşi, această nouă denumire nu s-a impus decât treptat, continuându-se să se utilizeze în paralel şi denumirile mai vechi: Ţara de Sus/Ţara Moldovei, Plonina, Cordon/Cordun şi Arboroasa. Acest ultim apelativ a fost readus în centrul atenţiei de către un grup de studenţi români de la Cernăuţi (Ciprian Porumbescu, Zaharia Veronca, Constantin Andreevici Morariu) care au înfiinţat însăşi societatea cu acet nume în 1875, prin această mişcare urmărindu-se redeşteptarea conştiinţei naţionale la românii din Bucovina, apărarea dreptului românilor la o cultură naţională şi folosirea limbii române în administraţie. Datorită faptului că aceste idealuri erau în dezacord cu politica oficială habsburgică, societatea culturală a fost desfiinţată, iar conducătorilor mişcării le-au fost intentate procese, până la urmă fiind achitaţi. Pănă în anii 1940 trăiau comunităţi maghiare(secui) importante în zona râului Suceava. După primejdia din secuime în anul 1764 mii de secui au emigrat în Bucovina (ex. Dorneşti).În secolul al XIX-lea guvernul maghiar a decis colonizarea maghiarilor din Bucovina în Regatul Maghiar, în Voivodina deoarece asimilarea maghiarilor era foarte intensă. În anul 1941 maghiarii încă rămaşi în Bucovina au fost colonizaţi în localităţi din Voivodina, iar după 1945 erau colonizaţi în judeţul Tolna (Ungaria).

Bucovina este Altarul României

Stațiunea Vatra Dornei

Stațiunea Vatra Dornei

Este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat în Bucovina. Situarea sa într-o zonă montană, la o înălţime de circa 800 de metri, a făcut ca Vatra Dornei să devină cunoscută ca staţiune pentru practicarea sporturilor de iarnă, dar şi ca staţiune balneară.Pentru cei care îşi doresc o vacanţă activă, staţiunea Vatra Dornei dispune de multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber: drumeţii, plimbări la mănăstirile din Bucovina, pescuit pe râul Bistriţa.

Stațiunea Vatra Dornei

Muzeul Satului Bucovinean

Muzeul Satului Bucovinean

Muzeul Satului Bucovinean este un muzeu în aer liber, înființat în anii 1970, care pune în valoare patrimoniul Bucovinei. Acesta dispune de un număr de peste 30 de exponate, de la case tradiționale din lemn și alte elemente gospodărești, la ateliere meșteșugărești și construcții ale comunității. Muzeul Satului Bucovinean, ale cărei uliţe “te conduc” înapoi în timp, pe vremea când locuinţele erau din lemn sau chirpici, geamurile erau minuscule şi nimeni nu anticipa măcar apariţia termopanelor. Alături de gospodării, anexe şi ateliere, în “vatra satului” din Muzeul Satului Bucovinean se regăsesc biserica şi clopotniţa din satul Vama, datând din 1783.  Muzeul are forma unui sat bucovinean tradițional autentic. Excelenta este organizarea interioara a caselor, care reda perfect modul in care se traieste la tara in aceasta zona, de la mobilier la cuptoare, de la textilele de interior la piesele de port popular. In plus, in case sunt redate in mod plastic ritualuri in stil bucovinean: botezul si inmormantarea.In concluzie, o incursiune de calitate in lumea satului bucovinean si un obiectiv turistic pe care nu ai voie sa-l ratezi cand te afli pe drumuri sucevene.

Muzeul Satului Bucovinean

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei

Acesta e un obiectiv care, in alta tara, ar fi fost de mult o atractie de senzatie. Din pacate, in Romania, lipsa de fonduri si de interes, a facut ca abia in 2012 cetatea de scaun a domnitorilor Moldovei sa intre intr-un amplu proces de restauratie. Cetatea Sucevei face parte din sistemul de fortificații construit în zona Moldovei, în trecut, rămânând o dovadă a bătăliilor care au avut loc în Moldova. Cetatea a fost construită de Petru I Mușat, a fost fortificată de Ștefan cel Mare și distrusă de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, aceasta este inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava.Avariata (in special in 1497, dupa atacul polonezului Ioan Albert), cutremurata (in timpul lui Duca Voda – 1678-1683), ruinata, cetatea a intrat in uitare pana la inceputul secolului XX, cand arhitectul austriac Karl A. Romstorfer a repus pe… ziduri acest edificiu istoric. Din pacate, nimeni nu avea sa o faca dupa el.
Întâlnită şi sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate medievală aflată la marginea de est a oraşului Suceava, ea fiind şi una dintre cele mai frumoase locuri de vizitat în Bucovina.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Pietrele Doamnei

Pietrele Doamnei

Orice traseu ar alege turistul ce se abate prin Ţara de Sus, întâlnirea cu rezervaţia Pietrele Doamnei, una dintre cele mai spectaculoase din Carpaţi, este surprinzătoare chiar şi pentru un bun cunoscător al munţilor. Aparent inaccesibile, Pietrele Doamnei au fost escaladate pentru prima dată în 1921. Peisajul rezervaţiei adăposteşte o floră foarte bogată, care se compune mai ales din plante ocrotite de lege. Şi acestea rămân unele dintre cele mai frumoase locuri de vizitat în Bucovina. — Situată în partea nordică a Masivului Rarău, pe teritoriul judeţului Suceava, rezervaţia naturală „Pietrele Doamnei” ce acoperă o suprafaţă de 933 ha, reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii geologice din lanţul Carpaţilor Răsăriteni.Rezervaţia naturală ”Pietrele Doamnei”, al cărei nume provine tocmai de la formaţiunea de stânci calcaroase aflate pe teritoriul său, se dezvoltă altitudinal între 1.150 m şi 1.550 m.Pietrele Doamnei oferă un relief ruiniform alcătuit dintr-un ansamblu de turnuri din calcare recifale cretacice încrustate cu gasteropode, corali, amoniţi, orbitoline, alge marine, cu înălţimi cuprinse între 10 şi peste 70 m, înconjurate de o masă de grohotişuri ce au dimensiuni variabile.Între multele legende legate de provenienţa numelui acestor formaţiuni se află şi cea potrivit căreia în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareş, în retragerea din faţa otomanilor spre Cetatea Ciceului, acesta a găsit aproape de culmile Rarăului (care se numea, pe atunci Todirescu) adăpost pentru familia sa şi a unei părţi din avere. Legenda spune că în momentul în care otomanii au încercat să pună mâna pe averea domnitorului s-a produs o alunecare de pietre, omorându-i. Astfel, oamenii locului i-au dat masivului numele de Rarău, iar stâncile au fost numite Pietrele Doamnei.Asemănătoare cu Pietrele Doamnei având dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervaţie geologică şi geomorfologică situată pe valea Izvorului Alb cu o suprafaţă de 2 ha. În aceeaşi rezervaţie se mai află masivul de calcare, Piatra Zimbrului, lung de 600 m şi înalt de o sută de metri, ce formează un perete vertical, dar şi Peştera Liliecilor sau Borta îngrădită, numele dat de oamenii locului, cu o intrare sub forma unui puţ de aproape 14 m adâncime, şi având o dezvoltare de 340 de m şi o denivelare de 86 de metri.Accesul spre Pietrele Doamnei se poate face urmând mai multe rute, potrivit site-ului amintit. Din oraşul Câmpulung Moldovenesc se merge pe drumul care urmăreşte Valea Izvorului Alb, spre creasta Rarăului, unde se află Cabana Rarău (1.538 metri). Drumul de 14 km se poate parcurge cu maşina sau pe jos, urmând marcajul cu punct roşu, în trei-patru ore cu scurtături.De la cabană la Pietrele Doamnei, se merge pe potecă aproximativ un kilometru. Din drumul pe Valea Izvorului Alb, pe pârâul Limpedea, se urmează marcajul crucea galbenă, care duce în Vârful Rarău şi la Cabana Rarău. Din Câmpulung Moldovenesc pe Valea Caselor, prin rezervaţia Moara Dracului în Vârful Rarău şi la cabană (marcaj cruce roşie). Un alt traseu (auto, dar şi cu piciorul, marcaj punct albastru) porneşte din Valea Bistriţei în satul Chiril, la Cabana Rarău. Din Vatra Dornei la Cabana Giumalău şi de aici pe creastă la cabană (marcaj bandă roşie).Aria protejată ”Pietrele Doamnei” a fost declarată rezervaţie naturală mixtă ”Pietrele Doamnei-Rarău” prin H.G.2151/30.11.2004 şi face parte din situl de importanţă comunitară Rarău-Giumalău declarat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 07.02.2008.Masivul Rarău este situat în nordul Munţilor Bistriţei (Carpaţii Orientali), între văile Moldovei (la nord) şi Bistriţei (la sud) fiind alcătuit din şisturi cristaline şi calcare mezozoice. Eroziunea diferenţială a scos în evidenţă calcare sub formă de turnuri, piramide, blocuri, pereţi abrupţi, stânci zvelte.Specia forestieră predominantă o formează molidul, cu diseminări de scoruş, plop tremurător, sălcii, mesteacăn şi altele. Coniferele formează în est, în bazinul Slătioara (800 — 1.350 m altitudine), rezervaţia forestieră Codrul secular de la Slătioara (810 ha), în cadrul căreia există exemplare de molid cu vârste între 300-500 de ani (diametre de peste un metru şi înălţimi de 40-50 m), alături de brad, tisă, fag. În pădure se găsesc urme de urs, cerb carpatin, lup, vulpe, mistreţ, râs, iepure, veveriţă, jder, dar şi de corbi, cocoşi de munte, ierunci şi păsări răpitoare.Pajiştile ocupă suprafeţe însemnate în nord, pe versanţii Bistriţei şi pe culmile mai însemnate, la peste 1.250 m. Pe Muntele Todirescu, deasupra codrului secular Slătioara, există o rezervaţie botanică (44 ha), cu un număr mare de elemente floristice, multe dintre ele fiind specii endemice (ghinţura, sângele voinicului, floarea de colt, arginţica, bulbuci, jneapăn etc).

Pietrele Doamnei

Salina Cacica

Salina Cacica

Are o vechime de peste 200 de ani, arheologii concluzionând că aici este una dintre cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură din Europa. Face parte din cele mai frumoase locuri de vizitat în Bucovina, deoarece în această salină au fost amenajate adevărate opere de artă.La o adâncime de 21 de metri se află o Capelă romano – catolică, care a fost construită pentru mineri. La o adâncime de 35 de metri, sculptată direct în stânca de sare, este Capela ortodoxă, precum şi Lacul Sărat, care a fost săpat manual de mineri. În trecut pe acest lac se puteau face plimbări cu pluta. Prin galeriile săpate manual, fără utilaje, ale salinei Cacica se ajunge la adâncimea de 44 m, în Grota Piticilor şi în Sala de Bal, unde acum se poate juca fotbal. După ce cobori scările destul de abrupte care te îmtâmpină încă de la intrare, ajungi în capela Sfintei Varvara, protectoarea minerilor, unde ţin slujbe preoţii a trei confesiuni.Dacă ai ajuns la Cacica, vizitează şi Catedrala romano-catolică Adormirea Maicii Domnului, este vis-a-vis de curtea salinei. Sfinţită în 1904, Catedrala ridicată în stil gotic se remarcă prin vitraliile lucrate cu praf de aur şi icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria. Satul Marginea, cu ceramica sa neagră sau gri este unul dintre locurile pe care nu ar trebui să le ocoleşti în Bucovina. Ceramica neagră din Marginea este produsă după metode din vremea dacilor, iar faima sa a depăşit graniţele României. Marginea este situată la 43 de kilometri nord de Gura

Salina Cacica
Salina Cacica

Muzeul Oului din Bucovina

Muzeul Oului

De fapt, sunt două muzee dedicate acestui obiect delicat transformat de mâini dibace în adevărate opere de artă, oul încondeiat. Cel de la Vama aparţine prof. Letiţia Orşivschi, iar colecţia sa depăşeşte 3.000 de ouă încondeiate. Vei trai o experienta extraordinara, alaturi de o artista populara care iti va fi aproape o ora ghid in lumea magica a unui obiect despre care Constantin Brancusi spunea ca “este mama tuturor formelor”: oul.Letitia Orsivschi a strans in cele doua camere ale muzeului (inaugurat acum 7 ani) peste 3000 de oua intr-o colectie fantastica, a carei poveste ti-o va spune cu pasiune. Oua din toate colturile lumii, de pe toate continentele, impodobite, incondeiate, lucrate in toate chipurile… oua de toate felurile, de la cele mai mic pana la giganticele oua de strut. Pe langa acestea, colectii de oua bucovinene, unele vechi de 50 de ani (din colectia familiei), toate purtand girul unui mestesug local care dureaza de secole si care induce o simbolistica puternica, religioasa sau laica, in functie de modelul ales pentru impodobire. La finalul vizitei poti cumpara oua impodobite – amintirea perfecta a unei vizite in Bucovina.

Muzeul Oului
Muzeul Oului
Muzeul Oului
Muzeul Oului
Muzeul Oului din Bucovina
Bucovina este Altarul României
Bucovina este Altarul României
Bucovina este Altarul României
Bucovina este Altarul României

Sursa — https://www.observatorulph.ro/lifestyle/81977-cele-mai-frumoase-locuri-de-vizitat-in-bucovina

Sursa — http://www.dozadebine.ro/pietrele-doamnei-din-masivul-rarau/

Sursa — http://bucovina-travel.xhost.ro/istoric.html

Sursa — https://editiadedimineata.ro/descopera-romania-chilia-lui-daniil-sihastrul-si-o-viata-inchinata-credintei/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *