1 Decembrie Ziua Națională a Românie si Marea Unire

Spread the love

Etapele Marii Uniri de la 1918 — Marea Unire s-a făcut pe etape. Acestea vor fi prezentate în continuare. — 1. Unirea Basarabiei cu România — După Revoluţia Rusă din februarie 1917, noul guvern a proclamat drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Românii din Basarabia au început să lupte pentru drepturi naţionale. În noiembrie 1917 a fost aleasă o adunare reprezentativă a Basarabiei numită Sfatul Ţării. La începutul lui decembrie Sfatul Ţării a proclamat Basarabia Republica Democratică Moldovenească, autonomă în interiorul Rusiei.

După semnarea armistiţiului dintre Rusia şi Puterile în decembrie 1917 sute de mii de soldaţi ruşi s-au retras de pe frontul românesc în Rusia prin Basarabia. Mulţi s-au dedat la jafuri, violuri, distrugeri, iar o parte dintre ei având convingeri comuniste au atacat Guvernul şi Sfatul Ţării din Basarabia. Atunci conducătorii Basarabiei au cerut ajutor Guvernului României. Acesta a trimis trupe româneşti care i-au alungat pe soldaţii ruşi şi au restabilit ordinea în Basarabia în ianuarie 1918. La 24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării a votat independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.

Au urmat două luni în care s-a făcut o propagandă intensă pentru unire şi la 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România. — 2. Unirea Bucovinei cu România — În toamna lui 1918 Austro-Ungaria era pe punctul de a pierde războiul. Popoarele asuprite din Austro-Ungaria, între care şi românii, începeau să revendice dreptul la autodeterminare naţională. La 27 octombrie 1918 s-a ţinut la Cernăuţi o adunare a fruntaşilor politici ai românilor care a revendicat unirea tuturor teritoriilor locuite de români din Austro-Ungaria într-un singur stat şi au ales un Comitet Naţional Român care să-i conducă în lupta naţională.

1 Decembrie Ziua Națională a Românie si Marea Unire de la 1918
1 Decembrie Ziua Națională a Românie si Marea Unire de la 1918

Asupra Bucovinei ridicau pretenţii nu doar românii, ci şi ucrainenii care ar fi vrut să includă într-o Ucraină independentă măcar nordul Bucovinei cu capitala la Cernăuţi. Comitetul Naţional Român considerând că ucrainenii sunt imigranţi de dată recentă revendica pentru români întreaga Bucovină. De aceea, comitetul a cerut ajutorul Guvernului României şi la începutul lui noiembrie trupe române le-au alungat pe cele ucrainene, eliberând întreaga Bucovină. Astfel s-a putut organiza un Congres General al Bucovinei care la 28 noiembrie 1918 a votat unirea Bucovinei cu România.

3. Unirea Transilvaniei cu România — Şi românii din Transilvania au cerut dreptul de autodeterminare naţională. În noaptea de 30-31 octombrie ei au format Consiliul Naţional Român Central (CNRC) care a condus lupta lor naţională. La începutul lui noiembrie 1918 s-au format în întreaga Transilvanie consilii naţionale româneşti locale şi gărzi naţionale româneşti care au preluat conducerea localităţilor de la autorităţile maghiare.

Aceste consilii se aflau sub ascultarea Consiliului Naţional Român Central care a încercat să convingă Guvernul Ungariei să accepte desprinderea Transilvaniei de Ungaria, dar n-a reuşit. Pentru a demonstra întregii lumi dorinţa de unire cu România, Consiliul Naţional Român Central a convocat pentru 1 decembrie 1918 o mare adunare naţională românească la Alba-Iulia. Acolo au luat parte 1228 de delegaţi aleşi din toate localităţile Transilvaniei şi o sută de mii de alţi români veniţi să-şi exprime adeziunea la unire. Delegaţii au votat unirea Transilvaniei , Maramureşului, Crişanei şi Banatului cu România. Astfel se desăvârşea Marea Unire şi lua naştere România Mare.

1 Decembrie – Ziua Națională a României și Marea Unire de la 1918 — Ziua Națională a României – scurt istoric: Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

În anul 1990, după revoluția anticomunistă din 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 22 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională.

Legea adoptată în 1990 de parlamentul dominat de FSN și promulgată de Ion Iliescu a avut în vedere pe de o parte combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională. – Alegerea zilei de 1 decembrie, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia care a avut loc la 1 decembrie 1918.

După ce la 27 martie/9 aprilie 1918, cu majoritate zdrobitoare, Sfatul Țării moldovean hotăra unirea Basarabiei cu patria mamă și în Bucovina aveau să aibă loc evenimente desfășurate într-o strânsă legătură și unitate cu cele din Basarabia și Transilvania. Astfel, la 28 noiembrie 1918, s-a desfășurat Congresul reprezentanților populației din Bucovina, care, într-o deplină unanimitate a adoptat o Moțiune prin care se hotăra „unirea necondiționata și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, cu regatul României.”

Actul final al desăvârșirii unității noastre naționale l-a constituit unirea Transilvaniei cu România. La 1 decembrie 1918 au început lucrările Marii Adunări Naționale în cadrul căreia a fost prezentată declarația de unire. Vasile Goldiș, om de o vastă cultură, a avut cinstea să prezinte în fața delegaților hotărârea de unire care, la punctul 1 prevedea că „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat (…), adunati prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România,

Cartea de Aur a istoriei României înscrie pentru eternitate Marea Unire din anul 1918 alături de acele evenimente memorabile care marchează ăn mod sacru trecutul glorios al neamului românesc. Este o dreptate a istoriei ca primul Parlament al României, ales după evenimentele din decembrie 1989, după 45 de ani de comunism, a hotărât ca cea mai importantă zi din istoria noastră contemporană – 1 Decembrie – să devină și să fie sărbătorită în fiecare an ca Ziua Naționala a României și a românilor de pretutindeni.

1 Decembrie Ziua Națională a Românie si Marea Unire de la 1918
1 Decembrie Ziua Națională a Românie si Marea Unire de la 1918
1 Decembrie Ziua Națională a Românie si Marea Unire de la 1918

Sursa — https://www.istoriacontemporana.info/2012/06/marea-unire-de-la-1918-formarea.html

Sursa — https://www.rotalianul.com/1-decembrie-ziua-nationala-a-romaniei-si-marea-unirea-de-la-1918/